Rolul artei în spațiul public din Cluj-Napoca
Eforturile actuale de modernizare a orașului Cluj-Napoca – în special cele din zona centrală – conduc la necesitatea de a discuta despre rolul artei în spațiul public.
Formele pe care le poate căpăta arta publică includ atât formate clasice, monumentale, precum statuile cât și de intervenție artistică independentă, precum picturile murale, fiecare, la rândul lor având ca scop adăugarea unui plus de calitate vizuală orașului, creșterea conștientizării culturale sau generarea unui sentiment de apartenență.
Totodată se conturează necesitatea construirii unei strategii municipale pentru arta publică care să integreze multiple perspective și să satisfacă diverse interese.
Pe 1 martie 2023, Centrul Cultural German din Cluj-Napoca a invitat experți din domeniile artei, urbanismului precum și membri ai administrației locale și județene dar și reprezentanți ai societății civile pentru a discuta despre rolul artei în spațiul public din Cluj-Napoca. Acestora li s-a alăturat și un invitat din Germania, membru al Comisiei de Cultură a orașului înfrățit, Köln.
Discuția a fost orientată înspre evaluarea situației artei publice din diferite perspective, de a crea un dialog între părțile implicate în subiect pe plan local și de a genera un schimb de bune practici și experiențe între orașele Cluj-Napoca și Köln.
La discuție au participat Kay von Keitz (membru al Comisiei de Cultură a orașului Köln), Călin Forna (director adjunct al Direcției Evenimente Publice și Informare Cetățeni din cadrul Primăriei Cluj-Napoca), Rarița Zbranca (director de program al Centrului Cultural Clujean), Virgil Pop (arhitect, secretar Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice Cluj), Eugen Pănescu (arhitect și urbanist), Kero Zen (artist de artă stradală/graffiti, membru N.O.M – Novus Ordo Muralis, Ocu (artistă de artă stradală/graffiti, membră N.O.M. – Novus Ordo Muralis), Andi Daiszler (președintele Fundației Daisler, organizator al festivalul de light-art „Lights ON România”), Cristina Beligăr (jurnalistă din domeniul cultural), Victor Cubleșan (șeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj), și Ingo Tegge (directorul Centrului Cultural German Cluj-Napoca), moderatorul discuției.
Discuția a fost precedată de două prezentări. Prima a venit din partea artiștilor Kero Zen și Ocu cu o privire de ansamblu asupra mai multor proiecte pe care le-au realizat în România, dar și în alte țări. Aceștia au subliniat potențialul artei stradale de a transforma spațiile mai puțin utilizate sau latente în zone urbane vitale.
Una dintre problemele ridicate de cei doi artiști a fost procesul anevoios și neclar de obținere a autorizațiilor pentru artă stradală/graffiti în Cluj, precum și dezamăgirea față de starea generală a artei în spațiul public din România.
Ulterior, expertul din Köln, Kay von Keitz, a prezentat o selecție de lucrări de artă publică în orașele germane. În acest context el a abordat întrebări cheie pentru dezbaterile despre arta publică în oricare mediu urban.
Printre acestea se numără funcția artei în spațiul public și rolul acesteia de a oglindi un oraș; cui îi aparține spațiul public și cine decide ce se întâmplă cu el; cine contractează lucrările de artă în spațiul public și cât timp vor rămâne acestea în spațiul destinat inițial; cum influențează democrația libertatea artistică precum și procesul de implicare participativă și luare a deciziilor; și nu în ultimul rând cum se poate integra cât mai organic arta în spațiul public în contextul orașului și al societății.
Subiectele abordate în discuție au reflectat perspectivele diferite ale participanților asupra artei publice. Pe de-o parte s-a constatat o lipsă a artei contemporane în spațiul public clujean – uneori sufocat de dezvoltarea urbană și de panouri publicitare – dar și la nivel național și s-a exprimat temerea că situația actuală care neglijează subiecte precum arta stradală/picturile murale și îngreunează obținerea de aprobări pentru astfel de lucrări artistice, ar putea duce la un exod al artiștilor.
Pe de altă parte, reprezentanții autorităților locale au împărtășit motivele importanței protejării monumentelor istorice, aducând astfel în dezbatere opinii diverse: de la nevoia de a proteja istoria până la nevoia de a deveni parte integrată din ceea ce urmează să devină istorie, atât în ceea ce privește formatele de creație artistică precum și spațiul dedicat acestora. De asemenea, s-a căzut de acord asupra necesității de regândire a modului în care sunt proiectate orașele moderne precum și a interacțiunii dintre generațiile diferite implicate în acest proces.
Discuția reprezintă un prim pas înspre o serie de dezbateri și întâlniri cu scopul de a găsi resurse și soluții care să răspundă provocărilor ridicate de nevoia de diversificare a proiectelor de artă în spațiul public, de echilibrare a zonei de divertisment cu zona artistică, de dialog continuu pentru construirea unor strategii de luare a deciziilor care să reflecte atât expertiza comisiilor locale care aprobă aceste proiecte precum și nevoile cetățenilor dar și ale artiștilor implicați.
