Evenimente literare din Brașov care contează !
Importanţa cluburilor de lectură pentru viaţa literară a oraşului Braşov
Despre importanţa organizării clubului de lectură Bibliofeel pentru oraşul Braşov, am discutat cu doamna Augusta Oniţă, managerul Librăriei Ştefan Octavian Iosif.
Lectura este esențială indiferent în ce formă ne place să o practicăm. Ni s-au alăturat, de fiecare dată, cititori noi și asta ne dovedește interesul, curiozitatea, dar și nerăbdarea tuturor de a se întâlni cu ceilalți și a discuta despre cărți, despre idei sau pasiuni într-un cadru prietenos și primitor, așa cum ne place să credem că am reușit să creăm de-a lungul timpului cu acest club
În 2022 , după doi ani grei de pandemie aţi reluat seria de evenimente dedicate lecturii devenită deja tradiţie pentru librăria Ştefan Octavian Iosif.
Cum aţi simţit trecerea de la organizarea clubului de lectură în mediul online la revenirea în librărie printre rafturile de cărţi?
Revenirea aceasta, din spațiul online în cel fizic, a întâlnirilor și discuțiilor credem că a fost așteptată de toată lumea – de noi ca librari, dar și de cititorii noștri.
Cea mai mare bucurie a noastră, în ceea ce privește tradiția clubului de lectură, este faptul că la edițiile fizice care au urmat pandemiei ni s-au alăturat, de fiecare dată, cititori noi și asta ne dovedește interesul, curiozitatea, dar și nerăbdarea tuturor de a se întâlni cu ceilalți și a discuta despre cărți, despre idei sau pasiuni într-un cadru prietenos și primitor, așa cum ne place să credem că am reușit să creăm de-a lungul timpului cu acest club.
Cât de important credeţi că este organizarea unui club de lectură pentru oraşul Braşov, cum este clubul de lectură, Bibliofeel?
În primul rând, aș menționa că lectura este esențială indiferent în ce formă ne place să o practicăm. Dacă pasiunea de a citi conține și această specificitate a întâlnirilor lunare atunci lectura capătă o dimensiune a continuității, pe care o putem distinge și ca ritual, în sensul că lectura devine un proces organizat, avem notițe cu care venim la purtător, dezbatem păreri contradictorii pe baza textului, deprindem flexibilitate cognitivă, acceptând că există o diversitate a interpretării și înțelegerii unei cărți, care ca obiect este aceeași pentru toți, însă ca sens ni se dezvăluie în moduri distincte.
În al doilea rând, un club de lectură deschis publicului brașovean are ca scop crearea unei comunități, ghidată de sentimentul libertății exprimării opiniilor personale ale fiecărui membru care dorește să ia parte la acest club, și, pe lângă acest aspect, considerăm că avem privilegiul de a construi un spațiu al siguranței și familiarității cu ceilalți, iar acesta poate fi dobândit doar prin impunerea unei obișnuințe de a ne întâlni cu toții, fără excepție, în ultima vineri a fiecărei luni.
Cum faceţi selecţia cărţilor care urmează să fie discutate în cadrul fiecărei ediţii a clubului de lectură ?
În cele mai multe cazuri selecția cuprinde notățile editoriale ale lunii în care ne aflăm sau un bestseller din ultima perioadă, propunem Michel Houellebecq sau Mircea Cărtărescu, cărți care necesită experiență de lectură și timp de asimilare. În aceeași măsură luăm în considerare și cărțile premiate. Discutăm în fiecare an autorii care au primit Premiul Nobel – Abdulrazak Gurnah și Annie Ernaux -, sau Premiul Strega – Paolo Cognetti și Marco Missiroli, dar propunem și titluri care ne-au fascinat dincolo de premii și distincții ale pieței de carte.
Alegem și puncte diferite ale hărții când venim cu propunerile, de exemplu dacă tocmai am citit o carte scrisă de un autor japonez, pentru diversitate, călătorie imaginară și dorinţa de a ne familiariza cu alte culturi și, implicit, cu alte tipuri de scriitură, vom alege un autor maghiar sau o tânără scriitoare de origine indiană.
Vă aflaţi în toiul pregătirilor pentru organizarea celei de-a 9-a ediţii a Târgului Internaţional de Carte şi Muzică.
Ne puteţi dezălui la ce evenimente vor putea participa cititorii braşoveni, în cadrul ediţiei de anul acesta ?
După anii de pandemie, când conceptul nostru de târg s-a lansat și în format online acesta a preluat și o altă denumire, cu alte cuvinte, Târgul Internaţional de Carte şi Muzică se prezintă astăzi cu titlul de LibFest – Târg de cArte și experiențe culturale. Festivalul de cArte Libris păstrează și în varianta regândită vizual și conceptual aceleași caracteristici definitorii pentru o multitudine de experiențe culturale diverse, facilitând întâlnirile dintre cititori și autorii preferați, dar și accesul la lectură în spații mai puțin convenționale, amplasate în aer liber.
Ceea ce putem dezvălui despre ediția din acest an este că, la fel ca în toți ceilalți ani, nu vor lipsi lansările celor mai recente apariții editoriale, atelierele creative pentru copii și adulți, precum și concertele de muzică atât de îndrăgite de publicul brașovean.
Scriitorul Mihail Vakulovski, fondatorul şi moderatorul CenaKLUbului Tiuk ne-a vorbit despre ce înseamnă să organizezi un cenaclu literar cu tradiţie la Braşov, dar şi despre importanţa cenaclului pentru tinerii scriitori de astăzi.
Am început CenaKLUb Tiuk şi la îndemnul lui Dan Zaharia, tăticul & inima Rockstadt-ului (care atunci activa pe strada Lucian Blaga nr. 13!), dar şi la rugămintea tinerilor scriitori, care scriau, dar nu prea aveau unde să se manifeste. Pe unii – deloc puţini – i-am debutat în revista Tiuk, apoi au citit pentru prima oară la CenaKLUb Tiuk, după care le-am scris prefeţe/postfeţe la cărţile de debut şi le-am lansat cărţile tot la CenaKLUb Tiuk. Dar aşa am gîndit cenaclul din start, să am un invitat celebru şi unul debutant sau foarte tînăr, dar în care să am încredere și doi critici invitaţi, cu care să discutăm pe marginea textelor citite.
Sunteţi fondatorul şi realizatorul CenaKLUbului TIUK, alături de Alexandru Vakulovski, Carmina Vakulovski şi Dan Perjovschi. Cât de mult credeţi din experienţa dumneavoastră că s-a schimbat dinamica unui cenaclu faţă de cele desfăşurate în anii ’90 la Braşov?
Cu Dan Perjovschi, Alexandru & Carmina Vakulovski am făcut revista Tiuk, din 2000 şi pînă acum nu demult, cînd am fost atacaţi cibernetic inexplicabil pentru noi, fiind o revistă de cultură, dar, mai gîndindu-ne, …aveam şi rubrici… mai periculoase, de istorie recentă, de exemplu, despre securişti, rubrici sociale etc. E vorba de prima revistă de cultură on-line de limbă română, Tiuk! (k-avem kef), iar în redacţia iniţială – inclusiv la prima întîlnire Tiuk! – au mai fost şi alţi braşoveni: Viorel Ciama, care s-a ocupat de IT, şi criticul literar, profesorul Nicoleta Cliveţ.
CenaKLUb Tiuk e cenaclul-club al revistei Tiuk şi l-am fondat şi îl moderez-realizez doar eu, mai întîi la Rockstadt, apoi la Librăria Humanitas Braşov, dar am avut şi cîteva ieşiri în afara Braşovului şi chiar peste hotare + cîteva FesTiuk-uri.
Eu locuiesc la Braşov din 2000, am ajuns aici via Chişinău-Bucureşti, e adevărat că prima ieşire din afara graniţele fostei URSS a fost la Braşov, în 1996 (la Podurile de Flori basarabenii n-au putut trece în România), dar nu pot să fac o analiză serioasă a cenaclurilor de după ’89 din Braşov. Am fost atunci, chiar la prima vizită, la o ediţie a cenaclului pe care-l făcea Andrei Bodiu la Litere, despre care auzisem numai chestii faine, apoi am mers la cenaclul lui Cărtărescu de la Litere Bucureşti, iar cînd am venit la Braşov nu în calitate de turist nu am găsit mai nimic care s-ar fi putut compara cu ce se întîmpla în acea perioadă în Chişinău şi Bucureşti, unde viaţa culturală era foarte activă.
Aţi avut scriitori care au debutat în CenaKlubul TIUK. Ce mai înseamnă pentru tinerii scriitori de astăzi un cenaclu?
Am început CenaKLUb Tiuk şi la îndemnul lui Dan Zaharia, tăticul & inima Rockstadt-ului (care atunci activa pe strada Lucian Blaga nr. 13!), dar şi la rugămintea tinerilor scriitori, care scriau, dar nu prea aveau unde să se manifeste. Pe unii – deloc puţini – i-am debutat în revista Tiuk, apoi au citit pentru prima oară la CenaKLUb Tiuk, după care le-am scris prefeţe/postfeţe la cărţile de debut şi le-am lansat cărţile tot la CenaKLUb Tiuk. Dar aşa am gîndit cenaclul din start, să am un invitat celebru şi unul debutant sau foarte tînăr, dar în care să am încredere și doi critici invitaţi, cu care să discutăm pe marginea textelor citite.
Apoi, la noi foarte important e şi publicul, care face parte din joc – pune întrebări, comentează, analizează, iar cea mai tiuk întrebare e premiată cu cartea lansată. Scriitorii s-au simţit mai bine la începuturi, în adolescenţă şi tinereţe, în haită, cenaclurile literare au jucat un rol important dintotdeauna şi acum e cam la fel, în majoritatea oraşelor mari cei mai buni scriitori îşi asociază imaginea cu un cenaclu sau altul, şi la noi, şi la Iaşi, Cluj, Sibiu, Bistriţa, Bucureşti, Timişoara, Chişinău…
Care sunt proiectele viitoare ale CenaKlubului TIUK în anul 2023?
Mîine avem ediţia a 151-a, cu un invitat special care are şi el legături directe cu Braşovul, scriitorul Dumitru Crudu, absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Transilvania, care după absolvirea facultăţii a mai lucrat cîţiva ani la Braşov şi Codlea, înainte să se întoarcă la Chişinău. Iar la următoarea ediţie, 152, îl avem invitat pe Cosmin Perţa (cu un roman şi o antologie de poezie), un scriitor tare drag mie, cu public fain şi la Braşov, nu numai la Cluj, unde a studiat, sau la Bucureşti, unde locuieşte. Avem ediţie după ediţie, uneori prea multe, dar asta e, pe unii scriitori nu-i poţi refuza…
Iar mai nou, pe lîngă ce se vede, CenaKLUb Tiuk mai are şi o viaţă secretă, ne-publică, în care ne întîlnim doar între prieteni – de fiecare dată altundeva – şi facem şi alt fel de cenakluburi, dar asta rămîne între noi…
Sursa foto principală Dan Străuți – La Pas Prin Brașov
Sursa foto : Librăria St.O. Iosif
Sursa foto : Mihail Vakulovski
