Rezumat
Lavender HazeMaroonAnti-HeroSnow On The BeachYou’re On Your Own, KidMidnight Rain / Question…?Vigilante Shit / Karma / BejeweledLabyrinth / Sweet Nothing / MastermindMidnights (3am Edition)
Dacă, în 2020, cele două albume „surori”, Folklore („Albumul Anului” în cadrul Premiilor Grammy din 2021) și Evermore, ne-au prezentat, prin intermediul unei colecții de folktales, o lume a poveștilor și legendelor din imaginația și existența artistei, odată cu cel de-al 10-lea album din cariera sa, Midnights, lansat pe 21 octombrie 2022, Taylor Swift a revenit în universul pop (amintind de proiecte precum 1989, Reputation și Lover), dedicând 13 piese (descrise ca 13 nopți nedormite, împrăștiate de-a lungul vieții ei) clipelor în care ceea ce simțim (amintiri, dorințe, frici) nu ne lasă să ne închidem ochii, miezul nopții reprezentând momentul în care tot ce se întâmplă în interior capătă, între patru pereți, o nouă viață:
Citește și:„Acest album este pentru noi, cei care am decis să lăsăm lumina aprinsă și să continuăm căutarea, în speranța că, poate, când orologiul bate ora 12, ne putem întâlni cu cine suntem cu adevărat.”
Lavender Haze
Pornind cu îndemnul (sau promisiunea) „Meet me at midnight”, materialul discografic se deschide cu tema iubirii, prin piesa Lavender Haze (realizată în colaborare cu actrița Zoë Kravitz), unde avem un personaj care își petrece miezul nopții gândindu-se la cel pe care îl iubește și la ceea ce spun ceilalți despre relația sa („I feel a lavender haze creeping up on me/ So real, I’m damned if I do give a damn what people say”).
Fiind vorba despre o frază care era folosită în anii ’50, pentru a descrie primele momente în care o persoană realizează că începe să se îndrăgostească, Swift definește lavender haze ca fiind „an all-encompassing love glow”, cu o putere magică de a depăși orice obstacol venit din exterior.
Maroon
Oferind perfect contextul pentru restul LP-ului, melodia de început este urmată de Maroon, care pare a fi o reîntoarcere și o reflecție asupra conceptului folosit pentru albumul Red, schimbarea nuanței semnificând, poate, modificarea percepției odată cu trecerea timpului:
„The mark thеy saw on my collarbone/ The rust that grew bеtween telephones/ The lips I used to call home/ So scarlet, it was maroon”.
Anti-Hero
Următoarea piesă, și una dintre preferatele artistei, Anti-Hero, face trecerea de la tema iubirii la cea a imaginii de sine, vorbind despre cum, în cuvintele ei, din cauza modului în care viața personală i-a fost discutată de-a lungul timpului, a început să se simtă din ce în ce mai puțin ca o persoană reală, elementele care nu îi dau pace fiind, de data aceasta, propriile frici și anxietăți, vizibile în versuri precum „I get older but just never wiser”, „I’m the problem, it’s me” sau „I’ll stare directly at the sun, but never in the mirror”.
Mai mult, având statutul de lead single, piesa a fost însoțită și de un videoclip în care fantomelor le-au fost alăturate imagini inspirate de estetica dreamlike din Alice în Țara Minunilor.
Snow On The Beach
Revenind la tema iubirii, Snow On The Beach (făcută în colaborare cu Lana del Rey) pare a fi o continuare mult mai vulnerabilă a sentimentului de lavender haze, vorbind despre două personaje care simt, în ciuda nesiguranțelor, același lucru, în același timp, fenomen ce poate fi, în viziunea artistei, comparat cu zăpada care acoperă, iarna, plaja: chiar dacă pare straniu, iar termenii duc cu ei simboluri opuse, se întâmplă fără să realizăm: „You wanting me tonight/ Feels impossible/ But it’s comin’ down, no sound, it’s all around”.
You’re On Your Own, Kid
Apoi, You’re On Your Own, Kid prezintă, probabil, cea mai detaliată călătorie în viața compozitoarei, ilustrând, din perspectiva adultului care se uită în trecut pentru a înțelege ce a învățat din experiențele trăite, toate etapele prin care a trecut până în prezent: copilăria („I didn’t choose this town, I dream of getting out”), momentul în care a început să-și scrie piesele („I see the great escape, so long Daisy Mae”), găsirea succesului („I gave my blood, sweat and tears for this”) și, în final, lecțiile rămase cu ea:
„Make the friendship bracelets/ Take the moment and taste it/ You’ve got no reason to be afraid”.
Midnight Rain / Question…?
Mai departe, Midnight Rain ne poartă printr-o relație sfârșită, unde un personaj se întreabă dacă a făcut alegerile corecte de-a lungul drumului său („I peered through a window/ A deep portal, time travel/ All the love we unravel/ And the life I gave away”), în timp ce Question…? vorbește despre dorința de a întreba persoanele care nu mai fac parte din viața noastră lucruri pe care nu le-am aflat niciodată (intenție anunțată încă de la început, când putem auzi o secvență din piesa Out of the Woods).
Vigilante Shit / Karma / Bejeweled
Alături de temele legate de dragoste și frici, există și piese care ne pot aminti de albumul Reputation. Astfel, în Vigilante Shit avem, prin versuri precum „Draw the cat eye, sharp enough to kill a man/ You did some bad things, but I’m the worst of them”, un personaj care reușește să se răzbune pe cei care i-au provocat suferința, în Karma, numită de publicația Rolling Stone „a love song to pettiness”, personajul se bucură văzând cum inamicii săi se autodistrug („Karma’s a relaxing thought/ Aren’t you envious that for you it’s not?”).
În Bejeweled apare tema regăsirii de sine, care are loc atunci când eroul reușește să își descopere valoarea în cine este cu adevărat: „Best believe I’m still bejeweled when I walk in the room/ I can still make the whole place shimmer”.
Labyrinth / Sweet Nothing / Mastermind
În final, Labyrinth (unde auzim, simbolic, părți din The Archer) și Sweet Nothing pun capăt îndoielilor, prezentând momentul în care, aflat în singurătate și întuneric, naratorul acceptă faptul că s-a îndrăgostit, povestind, cu o sinceritate deplină, ce simte: „To you I can admit/ That I’m just too soft for all of it”. Albumul se încheie cu Mastermind, unde, contrar piesei Invisible String (Folklore), linia destinului este ajutată de cel care a simțit acel lavender haze pentru prima dată: „What if I told you I’m a mastermind?”
Midnights (3am Edition)
Păstrând tradiția pieselor From The Vault, la scurt timp după apariția albumului, Taylor Swift a anunțat o nouă variantă, numită Midnights (3am Edition), lansând astfel încă 7 piese care continuă temele regăsite în LP: The Great War (unde apare promisiunea trecerii peste un moment dificil), Bigger Than The Whole Sky (sentimentul de îndurerare și doliu), Paris (libertatea de a fi cine îți dorești, cu cine îți dorești), High Infidelity („You know there’s many different ways that you can kill the one you love/ The slowest way is never loving them enough”).
Glitch (o nouă interpretare a sentimentului de lavender haze), Would’ve, Could’ve, Should’ve (furia îndreptată spre un personaj care a profitat de inocența și durerea celui pe care trebuia să îl iubească: „Memories feel like weapons/ And now that I know, I wish you’d left me wondering”) și Dear Reader, care pare a fi o scrisoare dedicată (din perspectiva unui advice columnist), de artistă, fanilor ei (care au reușit să facă istorie atunci când au ocupat, pentru prima dată în 64 de ani, primele 10 poziții din topul Billboard Hot 100).
Dacă Folklore și Evermore ne invitau să ne imaginăm istorisirile auzite ca pe colecții de povestiri cu fantome, funcționând, datorită elementului de folclor, pe o linie infinită și familiară ascultătorilor, Midnights transformă fantomele în momente personale, trăite cu totul în interior, pe care fiecare dintre noi le poate atribui unui moment, unui loc sau unei persoane, și care, în final, sub felinarul încă aprins, ne arată cine suntem în cele mai vulnerabile momente.
Foto articol © Beth Garrabrant
Citește și alte articole din capitolul ALEGERILE CLAUDIEI.