Evenimente speciale: concerte & spectacole la Festivalul de Film și Istorii Râșnov FFIR14 2022

Sâmbătă 20.08. Brașov, Bastionul Țesătorilor, ora 21:00

Cine-concert „Studentul din Praga” – proiecție de film mut cu sound-design live și pasaje din Alfred de Musset

• Irina-Margareta Nistor – lectură, traducere live
• Muzica originală: CelloFun (București-Cluj):
• Attila J. Szabó – violoncel, electronice, compoziție
• Koszika – voce, vioară
• Maria Petrescu – oboi, flaut drept
• Radu Rădescu – percuţie, selecție texte

Der Student von Prag (Germania, 1913, restaurat 2016, durată: 80 min.)

regia: Paul Wegener și Stellan Rye, scenariul: Hanns Heinz Ewers

„Studentul din Praga”, cunoscut şi sub numele de ”Târg cu Satana”, este un thriller german de pionierat, realizat în anul 1913, în Germania celui de-al Doilea Imperiu, la scurt timp înaintea declanșării Primului Război Mondial. Scenariul se bazează pe trei surse literare: povestirea ”William Wilson” de Edgar Allan Poe, poezia ”Nuit de décembre” de Alfred de Musset şi piesa ”Faust” de Johann Wolfgang von Goethe. Filmul a avut, tot în perioada Marelui Mut, un remake german (1926), în regia lui Henrik Galeen, sub acelaşi titlu, cu versiunea engleză ”The Man Who Cheated Life”. Alte remake-uri sonore au fost produse în 1935 şi 2004. 

Versiunea iniţială este considerată drept un cumul de premiere: primul film independent, primul film de autor, primul film de artă şi primul thriller din istoria cinematografului. Din punct de vedere estetic, este o ilustrare a mitului faustic, printr-o tentativă de a (re)compensa cu mijloace expresioniste elemente ale psihologiei freudiene într-un registru fantastic. Scenaristul Hanns Heinz Ewers a văzut în cinematografie vehiculul perfect pentru a crea o atmosferă macabră și stranie. Filmul poate fi etichetat ca fiind avant-la-lettre şi pe plan tehnic, aducând inovaţii în maniera de filmare. Tema Dopplegänger (a dedublării sau a sosiei) este exploatată în mod strălucit prin utilizarea – revoluţionară, la acea vreme – a procedeului dublei expuneri direct pe peliculă. 

În lucrarea sa, ”Movies and the Modern Psyché”, Sharon Packer afirmă că filmul „realizează o punte între supranatural şi psihologic, prin conectarea sufletului cu eul intangibil”, creând „o metaforă despre frământările societăţii de la începutul secolului al XX-lea, în încercările sale de a reconcilia ideile spirituale străvechi cu progresele în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi psihologiei”. Odată cu acest film, cinematograful german evoluează într-un produs de export, deschizând seria filmelor expresioniste care au făcut cu adevărat istorie: ”Cabinetul doctorului Caligari” (1920), în regia lui Robert Wiene, ”Golem” (1920), în regia lui Paul Wegener şi Carl Boese, ”Moartea obosită” (1921), în regia lui Fritz Lang, sau ”Nosferatu” (1921), în regia lui Friedrich Wilhelm Murnau. 

Sinopsis. Balduin (Paul Wegener) este un student falit din Praga secolului al XIX-lea. El o salvează de la înec pe frumoasa contesă Margit von Schwarzenberg (Greta Berger) şi devine obsedat de imaginea acesteia. Dată fiind sărăcia în care trăieşte Balduin, dragostea lui pare irealizabilă. Rătăcitorul Scapinelli (John Gottowt) îi propune acestuia un târg, prin care tânărul ar putea obţine 100.000 de florini de aur, în schimbul cărora Scapinelli ar primi permisiunea de a-și alege un singur obiect din camera sărac mobilată a tânărului, inclusiv reflexia lui din oglindă.

Rescoring. Formaţia CelloFun este specializată în prezentarea peliculelor de referinţă din epoca filmului mut, înveşmântate sonor prin mijloace de expresie moderne. Abordarea sonoră electronică urmăreşte să atingă noi zone de explorare a unor filme revoluţionare în epocă, dar concepute cu mult înaintea erei digitale, iar inserţiile literare sunt menite a genera insolite asocieri de idei, stări şi sensuri între imaginea în mişcare şi text. Coloana sonoră originală construită pentru acest tip de proiect hibrid constă dintr-o mixtură de sonorităţi contemporane, ritmuri insolite, citări şi referinţe la teme arhetipale, sunet sintetizat, instrumente acustice şi voce, cu modulaţii electronice şi procesare live. Pe lângă improvizaţie, atmosfera filmului este completată cu efecte sonore în timp real (live foley) şi scurte fragmente de lectură extrase din poezia ”Noapte de decembrie” de Alfred de Musset. Nostalgicii filmelor pe casete video vor avea bucuria să descopere că traducerea în limba română a cartoanelor originale ale filmului (în limba germană, cu subtitrare în limba franceză), este realizată, pe viu, de inconfundabila „Voce a Filmelor”, Irina-Margareta Nistor.

CelloFun este o formulă electro-acustică născută în decembrie 2016, la Cluj-Napoca, ca ansamblu creat special pentru „silent movies rescoring” (re-construcţia coloanei sonore a filmelor mute), făcând apel la o mixtură de foley, efecte electronice în timp real şi improvizaţie live. Primul proiect al formației este un portret al regizorului german de avangardă Hans Richter, cuprinzând scurt-metrajele sale experimentale din perioada 1921-1931. Formația a participat cu proiecte de film şi muzică la TIFF Cluj, TIFF Oradea, Festivalul de Film Horror & Fantasy „Luna Plină” Biertan, Festivalul Internaţional de Psihanaliză şi Film București, Festivalul de Film şi Istorii Râşnov, Festivalul „Tristan Tzara și Cultura Da-Da” de la Moinești, Bookfest București, Mediaş 500, Icon Arts Transilvania şi Orgelsommer Mediaş, dar şi la proiecţii de film în spaţii neconvenţionale. Formaţia a participat la Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu cu cine-concertele „Femeia în Lună” (Germania, 1929, regia: Fritz Lang), în 2018, și „Studentul din Praga” (Germania, 1913, regia: Paul Wegener și Stellan Rye), în 2019. Implicaţi şi în alte proiecte comune, membrii formaţiei vin cu un background artistic divers, dar sunt legaţi prin aceeaşi viziune asupra libertăţii de expresie, pasiunea pentru film şi, nu în ultimul rând, colaborarea constantă în proiecte cu binecunoscutul critic de film Irina-Margareta Nistor. 

FB: https://www.facebook.com/Cell0Fun/ 

Duminică 21.08. Hărman, Biserica Evanghelică Fortificată, ora 17:00

„Legends” – hituri ale muzicii rock reinterpretate la instrumente clasice

• Matei Ioachimescu (Viena) – flaut
• Duo Percussionescu (București):
• Irina Rădulescu – marimba
• Andrei Duță – vibrafon 

În parteneriat cu Musica Barcensis

„Legends” aduce publicului din România o nouă perspectivă asupra clasicilor muzicii rock, în viziunea unor interpreți și compozitori de muzică clasică, la trei instrumente cu o sonoritate specială. Led Zeppelin, Metallica, Iron Maiden, Aerosmith, Nirvana, Depeche Mode, Deep Purple, Guns N’ Roses sunt doar câteva dintre marile ”legende” prezentate într-un program electrizant, de cea mai înaltă ținută. Cu un concept în care Classic Rock Meets Contemporary Classics, “Legends” este inovator, atractiv și emoționant deopotrivă, fiind dezvoltat împreună cu compozitori contemporani români și străini, pentru o formulă camerală unică în România: flaut, marimbă și vibrafon.

Protagoniștii concertului sunt deja cunoscuți publicului din România, în urma unor serii de concerte extrem de iubite și de cerute, precum “La Vida Loca”, ”Origins”, ”Romanian Rhapsody”, “Bits of Romanian Beats” sau “Vibraimba”. Este vorba despre flautistul Matei Ioachimescu, artist (re)cunoscut al scenelor internaționale, care, prin interpretarea sa spontană și creativă și prin felul în care transmite emoția și interacționează cu publicul, este considerat un adevărat ”rockstar” al muzicii clasice. Odată cu acest proiect, Matei Ioachimescu (artist stabilit la Viena) revine pe scenele din România în compania duo-ului PERCUSSIONescu: Irina Rădulescu – marimbă și Andrei Duță – vibrafon, un grup cameral original, de excepție, care deja se impune pe scenele internaționale. Împreună, îmbinând creativitatea cu tehnica remarcabilă, cei trei artiști explorează noi teritorii muzicale, oferind publicului o experiență sonoră complet nouă.

Web: www.mateiioachimescu.com

Program: 

• „Led Zeppelin Suite” (aranj. Jorge Rojas)
• „Heart-shaped Box” (Curt Cobain/Jacob Elkin)
• „Metallica Medley” (aranj. Jorge Rojas)
• „Fear of the Dark” (aranj. Jorge Rojas)
• „…in Time” (Gabriel Mălăncioiu)
• „Riffs and Solos” (Mihai Măniceanu)
• „I don’t want to miss a thing” (aranj. Jorge Rojas)
• „Don’t smoke on the land” (Andrei Petrache)
• „Sweet Child of Mine” (aranj. Jorge Rojas)

Marți 23.08. Râșnov, Biserica Evanghelică, ora 19:00

„Vântuleț de primăvară” – concert de muzică românească inspirată din folclor (premieră absolută)

• Cristian Hodrea – bas-bariton
• Lelia Serafinceanu – pian
• Vlad Ivanov – lectură

(București-Cluj)

Ideea acestui concert a fost inspirată de documentarul ”În căutarea inginerului Dragomirescu” (2022), realizat de Dragoș Zămosteanu și prezentat în cadrul festivalului, la secțiunea de competiție de film documentar. În coloana sonoră a filmului figurează cântecul ”Vântuleț de primăvară”, al cărui titlu a dat denumirea concertului, interpretat de bas-baritonul Cristian Hodrea și de pianista Lelia Serafinceanu. Lucrările din program s-au coagulat în mod firesc în jurul acestei piese, fiind prelucrări folclorice cu originea în tradițiile seculare ale folclorului românesc din toate regiunile țării, datând de pe vremea în care granițele încă separau provinciile istorice. Compozițiile vorbesc despre momentele importante ale ciclului vieții și despre comuniunea cu natura, fiind cântece de dor, de dragoste, de joc sau arii din opere cu caracter istoric. Concertul este completat de lectura unor basme populare culese în Șcheii Brașovului și redate prin vocea actorului Vlad Ivanov.

Bas-baritonul Cristian Hodrea s-a născut la Cluj-Napoca, urmând studiile la Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” din orașul natal. A continuat studiile superioare la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, absolvind mai multe specializări: oboi (2002) și canto (2007). Deține un masterat în interpretare muzicală (2009). Din 2015, este asistent universitar în aceeași instituție, iar din 2018, lector universitar. Tot în 2018, a obținut titlul de doctor în muzică, cu teza: „Basul buffo – Caracter reprezentativ al Bel canto-ului italian”. Are o bogată experiență solistică, realizând spectacole pe mai multe scene din țară. A colaborat cu dirijorii: Cristian Mandeal, Horia Andreescu, David Crescenzi, Gabriel Bebeșelea, Marcello Mottadelli, Giuseppe Sabbatini (Italia), Keri-Lynn Wilson (SUA), Alain Paris (Franța), Nicolae Moldoveanu (Elveția), József Horváth, Radu Popa, Jan Stulen, Sabin Păutza (SUA), Sascha Goetzel (Austria), Cristian Oroșanu, Traian Ichim, Romeo Râmbu, Cristian Brâncuși, Victor Dumănescu, Adrian Morar, Mihaela Goje, Ciprian Teodorașcu, Cristian Sandu, Mircea Holiartoc, Ciprian Para, Vlad Conta, Kurt Philippi, Cristian George Neagu, Dorin Frandeș, Alexandru Lăscae.

Lelia Serafinceanu a absolvit studiile de licență și pe cele de masterat la Facultatea de Interpretare Muzicală a Academiei Naționale de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde s-a bucurat de îndrumarea profesorului Daniel Goiți. În anul 2019, și-a susținut teza de doctorat, cu titlul “Ipostaze ale stilisticii interpretative, reflectate în Années de pèlerinage, Suisse de Franz Liszt”, sub îndrumarea profesorului Gabriel Banciu. În prezent, este angajată ca pianist corepetitor la Opera Națională Română din Cluj-Napoca și lector universitar la Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima”. Într-o permanentă dorință de perfecționare, a luat parte la cursuri de măiestrie susținute de personalități importante din universul pianistic. A câștigat numeroase concursuri naționale și internaționale de interpretare instrumentală. S-a remarcat în egală măsură ca pianist acompaniator și corepetitor. Din anul 2014, în calitate de angajat al Operei Naționale Române Cluj-Napoca, a acompaniat soliști vocali, atât pe parcursul pregătirii lor muzicale, cât și în cadrul unor evenimente artistice inedite, având ocazia să lucreze cu personalitati remarcabile ale muzicii: soprana Viorica Cortez, maeștrii David Crescenzi, Giuseppe Sabbatini, Victor Dumănescu și Tiberiu Soare.

Actorul Vlad Ivanov s-a născut la Botoșani, unde a absolvit Școala Populară de Artă. În 1995, devenea absolvent al Academiei de Teatru și Film din București, la clasa profesoarei Sanda Manu. A jucat, în anul al doilea de facultate, în spectacolul ”Pantomimia”, regizat de Dan Puric, pe scena Teatrului Național din București. Tot în 1995, a devenit actor al acestui teatru, timp de peste 15 ani. A jucat în numeroase roluri pe scenele bucureștene, pentru care a fost de două ori laureat la Gala UNITER. A avut peste 50 de roluri în film, fiind cel mai solicitat actor român în producții internaționale. S-a remarcat în ultimii ani în câteva filme de referință ale ciemafografiei românești și europene: ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” (2007), ”Polițist, adjectiv” (2009), ”Concertul” (2009), ”Amintiri din Epoca de Aur” (2009), ”Principii de viață” (2010), ”The Whistleblower” (2011), ”Poziția copilului” (2013), ”Snowpiercer” (2013), ”Toni Erdmann” (2016), ”Câini” (2016), ”Un pas în urma serafimilor” (2017), ”Sunset” (2018), ”La Gomera” (2019), ”Servants” (2020), ”Metronom” (2022). A făcut câteva roluri importante în filme de televiziune, seriale și la teatrul radiofonic. Este deținătorul a cinci premii Gopo. A obținut medalia Meritul Cultural și diploma de merit pentru contribuția la prestigiul primei scene românești (2004).

Miercuri 24.08. Crizbav, Biserica Evanghelică-Lutherană, ora 18:00

„Alb-negru” – spectacol-concert de improvizație (premieră absolută)

Globetrotters:

• Attila J. Szabó – violoncel, electronice
• Edith H. Toth – flaut, voce, claviatură
• Radu Rădescu – percuție, texte
• Adrian Horobeț – mișcare scenică, regie

(București-Cluj-Mediaș)

„Alb-negru” înseamnă contrastul dinamic între zi și noapte, lumină și întuneric, strălucire și umbre sau reflecțiile spirituale ale acestor perspective duale în emoțiile profunde ale sufletului uman. Protagoniștii sondeză prin intermediul mijloacelor de exprimare improvizatorice, muzicale și gestuale, procesele esențiale de confruntare și contopire ale acestor opoziții eterne, în care barierele și hotarele imaginare se transformă și se dizolvă. În multitudinea tonurilor și nuanțelor de gri dintre alb și negru, se naște un joc miraculos de clarobscur, în care aspirația spre lumină se dovedește întotdeauna mai dificil de împlinit decât atracția spre întuneric. Tonalitățilele majore și minore se combină, se completează și ajung în final să facă pace, atingând armonia.

Attila J. Szabó este absolvent al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa de violoncel a profesorilor Ilse L. Herbert şi Béla Török, fiind în prezent membru al orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca. Face parte din ansamblul de 12 violoncele Napocelli şi din cvintetul Classis. Este membru al formaţiilor Cári Tibor Project şi The Tango Orchestra, alături de care a lucrat la muzica de scenă pentru piese de teatru. Face parte din formaţia CelloFun, specializată în proiecte de sound-design original pentru proiecţii de film mut. A avut colaborări cu saxofonistul Richard Wester (Germania), cu muzicianul iranian Ali Asghar Rahini, Mood Quartet şi Gioia String Quartet. Este un colaborator constant al trupei de rock alternativ Grimus. Pasionat de jazz, fusion și muzica alternativă, este preocupat în mod constant de căutarea unor noi mijloace de exprimare artistică și experimentează posibilităţi inovatoare de expresie sonoră prin tehnici instrumentale electro-acustice şi de improvizaţie.

Edith H. Toth, născută la Sighişoara, încă de mic copil şi-a găsit refugiul în muzică, cântând fie la flaut, la chitară sau vocal. În anul 1990, a avut posibilitatea să studieze la Facultatea de Muzică Sacră din Dresda (Germania). Împreună cu foștii ei colegi de facultate, Elisabeth Rohloff, Christoph Rummel şi Burkhard Wenzel, cu care a păstrat de-a lungul anilor o strânsă legătură muzicală şi de prietenie, a format ansamblul vocal-instrumental Dresdner Freunde Quartett, cu care a participat la ediţia din 2013 a Festivalului de Film și Istorii Râşnov. Edith a fost organistă în Făgăraş, Codlea, Hălchiu (jud. Braşov), Hong-Kong, iar în prezent activează la Mediaş (începând din anul 1999). În perioada petrecută la Codlea, a condus o formaţie de flaut drept, Flötengruppe Zeiden, alături de care a susţinut numeroase concerte, printre care şi două participări la Festivalul de Artă Medievală de la Sighişoara (1998, 1999). A urmat cursuri de perfecţionare în dirijat coral şi în cadrul asociaţiei Singende Krankenhäuser („Spitale cântătoare”) din Germania, care se ocupă de rolul terapeutic al muzicii vocale. Astfel, Edith a cântat alături de pacientele Spitalului de Psihiatrie „Gh. Preda” din Sibiu și a predat “Puterea vindecătoare a cântatului” la Facultatea de Muzică din Brașov. Susţine o intensă activitate muzicală, atât în cadrul Bisericii Evanghelice „Sf. Margareta”, unde conduce formaţiile corale şi organizează anual stagiunea de concerte Orgelsommer Mediaş, cât şi la Școala „Hermann Oberth”, unde se ocupă de educaţia muzicală a tinerei generaţii. Este membră fondatoare, alături de mezzosoprana Claudia Codreanu și violoncelistul Andrei Kivu, a ansamblului Trio Vitruvius. Colaborează frecvent cu actrița Elena Ivanca de la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, atât în spectacole de teatru („Cine spală oala de mămăligă?”, regia: Camelia Hâncu) cât și în spectacole-lectură („Salve Regina”, concept: Radu Rădescu).

Actorul și regizorul Adrian Horobeț s-a născut la București. A studiat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, la secția de regie. Încă de foarte tânăr, a început să facă pantomimă, activând timp de 16 ani în cadrul Companiei de Teatru „Passe-Partout” DP, cu care a evoluat în numeroase spectacole, alături de Vlad Ivanov, Andi Vasluianu, Rona Hartner, Carmen Ungureanu, Dragoș Huluba, Richard Bovnoczki și mulți alții. Ca actor, a apărut în scurt-metraje („Poveste de iarnă”, 1997, regia: Andreea Stroescu, „Casa de piatră”, 2006, regia: Paul Manolescu) și lung-metraje („Tinerețe fără tinerețe”, 2007, regia: Francis Ford Coppola). A scris și a montat piesa „Gara de Vest”, pe scena Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad (implicând aproape toată trupa teatrului), un spectacol de teatru, pantomimă și step construit în jurul întâmplărilor care se petrec într-o gară, văzută ca loc al întâlnirilor, despărţirilor, marilor şi micilor evenimente care traversează istoria. Lucrează frecvent ca regizor de evenimente și de spoturi publicitare. Are în plan un film de lung metraj și mai multe scurt metraje. Recent, în urma unei întâniri cu un tânăr dramaturg debutant, și-a inclus printre proiectele personale o nouă montare teatrală.

Radu Rădescu a început să facă percuție în anul 2003, fiind încurajat și susținut de Zoltán Majó, directorul artistic al ansamblului Flauto Dolce din Cluj-Napoca, alături de care a apărut ca invitat în numeroase concerte (Cluj-Napoca, București, Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Râșnov, Roșia Montană) și cu care a participat la realizarea CD-ului aniversar „Flauto Dolce – 20 de ani” (2020). Este colaborator al ansamblurilor Sectio Aurea și Trio Vitruvius. Ca membru fondator al formațiilor Foley’Ala (București) și CelloFun (Cluj-Napoca) – ansambluri specializate în crearea și interpretarea live a muzicii originale pentru filme mute – a participat, începând din 2013, la peste 50 de cine-concerte, alături de colaboratoarea constantă a acestor formații, binecunoscutul critic de film Irina Margareta Nistor („Vocea Filmelor”).

Vineri 26.08. Râșnov, Biserica Evanghelică, ora 19:00

„Viața mă trage de mânecă” – spectacol-lectură cu muzică live și proiecții video

• Vlad Ivanov – actor
• Alin Zăbrăuțeanu – compoziție, electronice
• Radu Rădescu – scenariu original, visuals

(București)

Mărturii despre Patrick Dewaere (video): George Mihăiță

„Viața mă trage de mânecă” este un spectacol-lectură cu acompaniament muzical şi elemente multimedia, care s-a născut ca o tentativă de portret al actorului francez de teatru şi film Patrick Dewaere (1947-1982). În 1970, Dewaere a filmat în România pentru producția franceză ”Mirii anului II” (1971), în regia lui Jean-Paul Rappeneau, alături de o echipă de actori din care a făcut parte și George Mihăiță, cel care a păstrat amintiri prețioase despre lucrul cu Patrick Dewaere și filmările din zona Râșnovului. Spectacolul-lectură îl prezintă pe scenă pe cunoscutul actor Vlad Ivanov, în încercarea de a pune în lumină câteva dintre ungherele sufleteşti ale artistului şi omului Patrick Dewaere, cu ajutorul unui monolog însoţit de muzica originală a lui Alin Zăbrăuțeanu şi de intervenţii audio-video. Concepţia spectacolului îi aparţine lui Radu Rădescu.

Patrick Dewaere este un actor francez care pentru iubitorii de film de azi a rămas foarte puţin popular, dacă nu chiar necunoscut. După patru decenii de la fulgerătoarea şi misterioasa sa dispariţie, la doar 35 de ani şi în plină ascensiune a carierei sale cinematografice, a sosit momentul ca publicul român să-l (re)descopere pe cel care, alături de Gérard Depardieu, a reprezentat fanionul generaţiei tinerilor rebeli ai anilor ’70 în filmul francez. Nonconformist, mereu răzvrătit, cultivându-şi în viaţă, la fel ca și pe ecran, imaginea de „zbârlit”, de antistar şi starea de revoltă interioară, Patrick s-a confundat adesea cu personajele sale de multe ori întunecate, marginale, damnate, interpretate pe ecran. A pus totul la bătaie, s-a consumat până la epuizare, arzându-şi aripile cu fiecare rol, cu fiecare iubire din viaţa sa. Cu toate că a jucat în filme încă de la vârsta de 4 ani, întotdeauna şi-a dorit să fie muzician. Neagreat de presă şi de critici, dar adorat de public, a trăit la o tensiune paroxistică, convins fiind că nu va îmbătrâni niciodată. Ceea ce s-a şi adeverit: în 16 iulie 1982, exact în ajunul începerii turnării unui nou film, a pus capăt unei existenţe intense şi zbuciumate printr-un foc de carabină.

„Ascultaţi îndemnul lui Radu: uitaţi-vă cu jind spre astrele îndepărtate, cu un matte sau un cocteil la îndemână, şi vărsaţi un strop pentru un suflet călător şi chinuit. Ideea rememorării unui personaj real, care a lăsat dâră, ajunge să stârnească interesul printr-o descoperire cu valoare memorialistico-arheologică, care îl readuce, într-o şedinţă de pseudo-spiritism muzicalo-cinematografic, pe Dewaere cel adevărat.” Irina Margareta Nistor, agenda.liternet.ro

„Dragă Radu, am citit cu bucurie și emoție textul Dewaere – de vrai. Este sublim și are o încărcătură cu totul specială. M-am bucurat să mi-l amintesc pe Andrei Makine. Pot să spun, că m-a răscolit. Sper să-i pot da încărcătura emoțională, pentru a trece în public.” Vlad Ivanov

„N-aș fi reușit să fac o muzică exact ca pentru Patrick Dewaere, am făcut o muzică așa ca pentru un spectacol de azi în memoria lui Dewaere.” Alin Zăbrăuțeanu

Sâmbătă 27.08. Felmer, Biserica Evanghelică

ora 18:00

„Istorisirile Reginei Maria” – spectacol-concert dedicat Centenarului Încoronării de la Alba Iulia

• Irina-Margareta Nistor – lectură
• Claudia Codreanu – mezzosoprană, lectură
• Inna Oncescu – pian
• Octavian Păun – lectură
• Radu Rădescu – concept, visuals, percuție, ilustrație sonoră, lectură

(București-Cluj-Iași)

Muzică originală: Felicia Donceanu

Compoziții de: Paul Constantinesc

Spectacolul-colaj pornește de la selecția unora dintre cele mai frumoase scrieri pentru copii ale Reginei Maria a României, completate cu pasaje din „Însemnări zilnice”, din dorinţa de a omagia devotamentul şi dragostea suveranei pentru copiii săi, la aniversarea centenarului încoronării de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria (15 octombrie 1922). Spectacolul spune, în cuvinte, muzică și imagini, povestea celor şase vlăstare ale Reginei Maria prin înseşi poveştile pentru copii pe care suverana le-a scris la îndemnul fiicelor sale mai mari, principesele Elisabeta şi Maria, ilustrate sonor, dar și vizual, prin grafica originală a volumului de povești, și prin fotografii de epocă ale familiei regale, restaurate și colorizate digital de ColoRoștariu.

Cartea „Poveştile Reginei Maria a României” a fost tipărită pentru prima dată în 1921, în două volume, la editura Cartea Românească și reeditată în 2011 la editura Curtea Veche Publishing. Două dintre aceste încântătoare poveşti cu miez şi tâlc, „Ciobanul şi Domniţa” şi „Baba Alba”, au inspirat-o pe compozitoarea Felicia Donceanu (1931-2022) să scrie, special pentru spectacol, patru cântece pe versuri extrase din aceste poveşti, interpretate de Claudia Codreanu şi Inna Oncescu. Spectacolul este însoţit și de alte două cântece pentru copii, compuse de Paul Constantinescu, flancând întreaga narațiune, care spre final îi reunește pe toți participanții, alături de „Vocea Filmelor”, Irina-Margareta Nistor. 

Amintirile despre perioada de pruncie a copiilor Reginei se amestecă dulce-amar cu fragmente din memoriile sale despre propria copilărie petrecută în Anglia, cu mărturiile dureroase din timpul războiului şi cu emoţionantele sale meditaţii filozofice şi spirituale. Este o propunere de spectacol care sperăm să-i reunească deopotrivă pe iubitorii mici şi mari de basme, istorie regală și muzică.

„Day for night” – expoziție de fotografie

Insta moments by Adrian Horobeț

Titlul expoziției vine de la efectul de “noapte americană” folosit prima dată în cinematografia americană. Regizorul și actorul de teatru nonverbal, Adrian Horobeț, face fotografii ca pentru pregătirea pentru o filmare, asemeni fotografiilor de platou sau de moodboard. 

„Fac fotografii cu orice aparat am la mine, de la profesional la telefon. Le fac repede, atunci când îmi apare o imagine în cale. Fiecare moment poate fi prins sub orice formă, depinde unde te plasezi. Nu cred că formatul sau destinația pozei contează. Acea imagine cere doar să fii la fel de viu ca ea. Ca și în teatru sau film, acel cadru este o părere personală, cu care mă identific estetic, dar și ludic. Filtrul intim se mulează instant. De ce pun camera într-un anume loc, de ce recadrez sau modific culoarea este o întrebare fără răspuns. Bucuria de a spune o mică poveste în imagine este atât de mare, încât ochiul și mâna se duc fix acolo unde arde acel moment. Când avem 6 ani, am desenat un monstru pe perete, lângă pernă. Întrebat de ce am facut-o, am răspuns: ca să îi fie frică țânțarului de el și să plece. Acea utilitate a artei, și nu doar una estetică, mă urmarește instinctiv. La 10 ani, îmi făceam fotografii în cimitirul de vizavi de unde locuiam. Acolo am descoperit pe cruci primele poze interbelice. Poze ovale, cu chipuri ca din altă lume. Ideea este că în urma pozelor mele, care erau cu copii care se joacă printre cruci, părinții m-au dus la un celebru spital de boli mentale din București. Am scăpat fără tratament. Pozele au dispărut. Când fac fotografii prietenilor, le spun, în glumă, hai să facem poze, căci cu ele rămânem.” AH

ora 20:00

Proiecție de film „Chuck Norris vs. Communism” (2015)

regia: Ilinca Călugăreanu

Prezintă: Irina-Margareta Nistor

Documentarul vorbește despre fenomenul underground al importul ilegal de filme americane de acțiune și cu temă religioasă pe casete VHS în România socialistă din perioada sfârșitului anilor ‘80. Această inițiativă a contribuit, potrivit părerii creatorilor de film, dar și a publicului larg, la prăbușirea comunismului din țară și la sfârșitul epocii lui Nicolae Ceaușescu. Documentarul reconstituie întâmplări reale și prezintă interviuri cu cetățeni români, martori ai fenomenului, dar și cu Irina-Margareta Nistor, celebra voce a filmelor de pe casetele video, cea care a dublat producțiile cinematografice în limba română.

Web: https://www.chucknorrisvscommunism.co.uk/

Duminică 28.08. Vulcan, Biserica Evanghelică, ora 17:00

Concert cameral

• Zagreb Quartet (Croația):
• Martin Krpan – vioară
• Davor Philips – vioară
• Hrvoje Philips – violă
• Martin Jordan – violoncel

În parteneriat cu Musica Barcensis

Fondat ca primul ansamblu permanent și profesional de acest gen pe scena muzicală croată, Zagreb Quartet a susținut primul său concert în 25 aprilie 1919. Spectacolele regulate în Croația și în turneele internaționale au marcat existența ansamblului până în prezent. În afara Europei, cvartetul a efectuat multe turnee în Statele Unite, fosta Uniune Sovietică, Rusia, Canada, Australia, Noua Zeelandă etc. Reputația ansamblului este confirmată și de găzduirile organizate în anii 1990, în care cvartetul încearcă în special să crească gradul de conștientizare a stării de război, aflat în desfășurare în Croația. Discografia bogată a cvartetului, înregistrată de-a lungul a aproape două decenii, include discuri pentru Jugoton, PGP RTB, Melodicom, Sastruphon, Nuova Era Records, ZYX Classic, RCA, Da Camera Magna, Croatia Records, ZG Zoe, Cantus/HDS și multe altele. Ultimul album – o colaborare cu cvartetul Leoš Janáček și cvartetul Antonín Dvořák – a fost publicat de casa de discuri Spona Classics. Numeroasele recompense și distincții obținute includ cele mai importante premii naționale: Premiul Orașului Zagreb (1957, 2001), Premiul Milka Trnina, Premiul Josip Štolcer Slavenski al lui Vjesnik, Premiul Vatroslav Lisinski, Premiul Vladimir Nazor atât anual, cât și premiul pentru întreaga activitate (2009).

Duminică 28.08. Râșnov, Biserica Evanghelică, ora 18:00

„Între sacru și profan” – ipostaze ale Barocului la granițele a patru țări: Germania-Austria-Italia-Franța (premieră absolută)

• Soprana Renáta Gebe-Fügi
• Ansamblul Baroc Fonte di Gioia (Cluj):
• Anna Dénes – vioară
• Csongor Dénes – vioară
• István Csata – viola da gamba
• Amalia Erdős – clavecin

Cu participarea actorului Adrian Horobeț

Repertoriul propus în acest concert își dorește să prezinte două abordări muzicale diametral opuse, sacră și profană, invitând publicul la un periplu muzical pornind din Germania, cu profunzimea și emoția din cantata „Gloria” de Händel, trecând apoi prin Austria, fascinați de muzica descriptivă a compozitorului Werner, purtați în pași dansanți de naturalețea, virtuozitatea și exuberanța lui Vivaldi și a muzicii italiene, și încheind în Franța Barocului târziu, reprezentată prin opera exotică „Indiile galante” a lui Rameau.

Soprana și violonista Renáta Gebe-Fügi s-a născut la Cluj-Napoca. A absolvit clasa de vioară a Liceului de Muzică „Sigismund Toduță”, iar apoi a obținut diploma de licență la clasa de vioară de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2012-2016). În prezent, este absolventă a cursurilor de canto (licență și masterat) de la aceeași instituție muzicală, precum și violonistă a Operei Naționale Maghiare din Cluj-Napoca. Studiază muzica veche pentru vioară de la 15 ani. A urmat cursurile de master conduse de Petr Zeifart (Oradea, Parma/Italia), Sophie Gent (Vannes/Franța) și Bernhard Forck (Sund/Norvegia). A susținut numeroase concerte în Ungaria, Elveția, Cehia și Italia, alături de ansamblul Posticum Iuventutis Internationalis. Datorită interesului pentru muzica veche, a evoluat ca solistă în ansamblurile Quarto d’Oro și Fonte di Gioia, în Festivalul de muzică barocă „La Stravaganza” (Cluj-Napoca), alături organistul Erich Türk și de ansamblul Transylvania Galante Baroque, dar și pe scena Filamonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca sau la Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc. În noiembrie 2017, a câștigat Premiul I la concursul de canto al Festivalului Mozart din Cluj-Napoca.

Ansamblul Fonte di Gioia a fost înființat în anul 2009, de către Csongor Dénes, Anna Dénes, István Csata și Amalia Erdős, absolvenți ai Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Entuziasmul și aplecarea spre muzica barocă i-au făcut pe cei patru membri să participe la primul concurs de muzică barocă organizat în România, „La Stravaganza”. După doar două luni de la constituire, au obținut Premiul II în competiție, dar și elanul de a merge mai departe. Dornici să se perfecționeze, au participat de atunci la numeroase cursuri de măiestrie și proiecte internaționale, devenind un ansamblu activ și apreciat în domeniul muzicii vechi din țară. Pe lângă concertele susținute în România, membrii ansamblului au mai cântat la Namur (Belgia), împreună cu alte ansambluri celebre, precum Il Gardellino (Belgia) sau Ausonia (Franța). În anul 2013, ansamblul a lansat primul său CD, abordând un repertoriu transilvănean și italian. În anul 2017, formația a câștigat bursa oferită de Fundația Communitas, în cadrul căreia a susținut o serie de concerte. În anul 2019, a sărbătorit 10 ani de activitate, printr-un concert aniversar în cadrul Festivalului de Muzică Barocă „La Stravaganza”, tocmai cel în care a început minunata călătorie a ansamblului în lumea muzicii baroce.