Meniu Zile și Nopți

Artă & Cultură

Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 29/06/2022
Artă & Cultură / Art Expo

Portret al unui artist de avangardă: MARCEL IANCU

Ileana Tureanu De Ileana Tureanu
Comentarii Portret al unui artist de avangardă: MARCEL IANCU Share Portret al unui artist de avangardă: MARCEL IANCU
Marcel Iancu


Marcel Iancu – fondatorul Mișcării Dada și principalul arhitect modernist al Bucureștiului

Marcel lancu – arhitect, urbanist, pictor, grafician, ilustrator de texte este figura marcantă a modernismului românesc care a participat la revoluția artistică a secolului XX și a marcat, în egală masură, arhitectura și arta platică interbelică.

ART SAFARI prezintă, în această ediție, în premieră, cele două etape distincte din viața marcantului creator: perioada bucureșteană și perioada israeliană.

Pe de-o parte, expoziția UNCHAINED (curatoriată de Uniunea Arhitecilor din România) ilustrează activitatea de arhitect desfășurată în București, în perioada 1922-1941 când lucrările sale au deschis drumul arhitecturii moderniste în Capitalei României.

Pe de altă parte, Pavilionul invitat „Marcel Iancu. Reconstruind artele România – Israel” (curatoriat de Raya Zommer-Tal, directorul Muzeului Janco Dada din Ein Hod, Israel) prezintă creația artistului – pictură și colecții de desene (unele prezentate în premieră publicului) aflate la muzeul ce-i poartă numele, realizate în Israel, în a doua parte a vieții sale.

Etapa bucureșteană a activității arhitecturale a lui Marcel Iancu nu poate fi abordată separat de colaborarea cu fratele său, Iuliu. Marcel lancu s-a născut la 24 mai 1895 și fratele său, luliu lancu la 11 octombrie 1896, ambii la Bucureşti. Tatăl lor, Herman, avea o prosperă firmă de textile și mama, Rachela, era o femeie cultivată care s-a ocupat de educaţia artistică a copiilor. Frații Iancu au urmat cursurile gimnaziului Gh. Şincai şi liceului Gh. Lazăr din București și Marcel a studiat pictura cu losif Iser și a expus lucrări la Salonul Oficial din 1914. După absolvirea liceului, Marcel şi luliu lancu au plecat să își continue studiile, în vederea unei cariere artistice, la Zürich.

După ezitări și tatonări, au urmat cursuri de arhitectură la Școala Politehnică Superioară din Zürich, fără să-și ia licența. În anul 1916, Marcel a fondat împreună cu Hugo Ball, Tristan Tzara, Emmy Hennings şi Hans Arp, mişcarea Dada, curent artistic protestatar împotriva valorilor academice ale epocii, dar şi împotriva ororilor din Primul Război Mondial.

În 1917, a participat la expoziţii Dada în Elveţia, alături de Arp, de Chirico, Klee, Luthy ş.a. După sfârșitul Primului Război Mondial, Marcel lancu s-a stabilit câțiva ani în Franţa, ca să participe la reconstrucţia clădirilor distruse de război. Fraţii lancu s-au întors în România, Marcel în iarna 1921-1922 și Iuliu în 1922.

Marcel Iancu
Marcel Iancu, Peisaj din Elveţia, colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu, Zurich Cafe, colecție privată

Acumulaseră experiențe, făceau parte și aveau un loc respectat în grupările culturale de avangardă europene, cunoșteau personalitățile care aveau să revoluționeze artele în secolul XX, aveau un spirit constructiv și pozitiv și condiţiile economice si sociale favorabile din România interbelică le-a permis să aibă o activitate profesională intensă.

„Biroul de Studii Moderne” – firma de arhitectură creată și condusă de cei doi frați – a realizat peste 40 de clădiri semnate Marcel Iuliu Iancu. Pentru Marcel lancu, aceste două decenii de maturitate profesională au înseamnat, pe de-o parte, o carieră de arhitect ai cărui principali clienți au fost familia (tatăl, cumnatul, sora etc.), prietenii din liceu și colaboratorii, dar și, pe de altă parte, consolidarea poziției sale de plastician și activ promotor al ideilor avangardiste în mediul creativ românesc.

Câștigul din arhitectură i-a dat posibilitatea să creeze, să anime și să finanțeze mișcarea modernistă pentru care a militat alături de M.H. Maxy, Miliţa Pătraşcu, Mattis Teutsch şi Corneliu Michăilescu, influențând atât arhitectura, cât şi urbanismul, artele plastice şi artele decorative. În anul 1922, a organizat prima expoziţie de avangardă din țara noastră şi a pus bazele primei reviste avangardiste – Contimporanul.

Marcel Iancu
Marcel Iancu, Structură II [1919], colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu, Structură [1920], colecție privată
Janco a adus în România modernismul, noul curent european și a deschis drumul arhitecturii moderniste, a contaminat tinerii arhitecți cu încărcătura ideologică a artelor „revoluționare” (cubism, abstractism, constructivism) și i-a pus în legătură cu cei mai prestigioși exponenți ai Mișcării Moderne europene.

Arhitectura nouă, promovată de Janco, a simplificat volumele arhitecturale și a renunțat la simetrie și legile sale, a reevaluat materialele de construcție și a negat ideea eclectică de „stil”. Volumul construit a fost redus la corpuri geometrice simple: cubul, sfera, cilindrul, prisma, piramida au devenit elementele de bază ale oricărei arhitecturi constrânse la claritate formală.

Marcel Iancu
Marcel Iancu, Viziune, colecție privată

Abordarea revoluționară a arhitecturii, privită prin excelență ca artă socială, s-a extins asupra întregului spațiu construit de la „interior” – scopul acțiunii de a clădi până la urbanism – scopul social al arhitecturii.

Janco a fost vehement și tranșant în promovarea noilor idealuri, profund implicat în susținerea socială a noii abordări și neiertător față de adoptarea mecanică și mondenă a noului stil.

Deși consacrat ca autor al primelor „reședințe moderniste” din București și România, Marcel Iancu este și autorul unuia dintre cele mai spectaculoase complexe de loisir interbelic – Ștrandul Kiseleff – dar și al unui sanatoriu montan de o puritate și forță de talie internațională.

Marcel Iancu
Marcel Iancu, Vedere către port [1930], colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu, Vele în larg, colecție privată

În aproape 20 de ani, Marcel Iancu a experimentat formule îndrăznețe și inovative, a animat viața artistică a Capitalei, a deschis uși și perspective pentru viitor și pentru tinerii creatori, a fost inconstant și inconsecvent, dar întotdeauna autentic, convingător, pozitiv, constructiv și constructivist. Epoca bucureșteană rămâne perioada de maximă exuberanță și creativitate a lui Marcel Iancu care rămâne simbolul unui spirit descătușat și dezlănțuit.

În 1938, „Biroul de Studii Moderne” a construit ultimul proiect în București și, din cauza legii anti-semite și a deteriorării vieții sociale și economice din România din preajma celui de-al doilea razboi mondial, în 1941 Marcel lancu a emigrat în Palestina împreună cu soţia şi cele două fiice, unde luliu lancu se stabilise deja de doi ani.

Epoca israeliană a vieții și activității lui Marcel Iancu a început în anii 1944-1946, când a lucrat la Departamentul de Urbanism al oraşului Tel Aviv şi la Ministerul Muncii, a înființat la Ein-Hod, unde îsi avea reşedinţa, în anii 50, o Colonie a Artiştilor, localitatea devenind un centru cultural activ.

S-a stins din viaţă în 1984, la vârsta de 89 de ani, la Tel Aviv.

Astăzi, muzeul Janco-Dada, fondat în 1983 de un grup de prieteni ai arhitectului, are o colecţie permanentă cu operele lui Marcel lancu şi cca 20 de expoziţii temporare în fiecare an.

Marcel Iancu

Până pe 7 august, de joi până duminică, oamenii sunt invitați să descopere operele marelui artist de avangardă Marcel Iancu, la Art Safari, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureștiului (str. Lipscani, nr. 18-20).

Marcel Iancu
Marcel Iancu, Natură statică, colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu_Printre munți [anii ’30], colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu, Paris, colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu, Femmes nues [1934], colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu, Amsterdam, 1960, colecție privată
Marcel Iancu
Marcel Iancu, Spring, colecție privată

Text de ILEANA TUREANU, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România

 Sursă fotoportret Marcel Iancu: Wikipedia

Galerie imagini

Share

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email

Un răspuns

  1. Chiar daca suna bine, as corecta titlul pe care nu mi-l asum.
    Marcel Iancu este primul arhitect modernist al Bucurestiului, este unul dintre cei mai importanti arhitecti ai acestui stil dar n-as spune – niciodata – ca este principalul arhitect modernist al Bucurestiului. Pe de-o parte, pentru ca “top”- urile nu prea se potrivesc cu arhitectura si, in al doilea rand, pentru ca ar trebui sa-l uitam sau sa nu-l cunoastem pe arhitectul Horia CREANGA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.