Meniu Zile și Nopți

Artă & Cultură

Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 22/06/2022
Artă & Cultură / Artiști urbani

Artiști urbani | MIRCEA MODREANU: „Pentru mine există multă ordine în dezordine”

Gruia Dragomir De Gruia Dragomir
Comentarii Artiști urbani | MIRCEA MODREANU: „Pentru mine există multă ordine în dezordine” Share Artiști urbani | MIRCEA MODREANU: „Pentru mine există multă ordine în dezordine”


Stația Izvor Metrou

Mircea Modreanu este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. A terminat liceul în Petroșani, în 2009, apoi s-a mutat în Cluj unde a urmat cursurile Universității de Arte și Design, din cadrul Facultății de Arte Plastice, secția Pedagogia artei.

La 23 de ani, imediat după finalizarea licenței, și-a reconfigurat traseul către București. În 2014 a terminat masterul la departamentul de grafică al UNArte și, un an mai târziu, a înființat o asociație de tip ONG, reprezentând debutul său ca manager de proiecte culturale.

Din 2018, de când a luat naștere proiectul E T A J artist-run space (George Enescu 43), a organizat expoziții în acest „nou” tip de spațiuunde a avut ca invitați, până în prezent, peste 200 de artiști. În lockdown, ca formă de documentare și arhivare, a început să filmeze interviuri cu expozanții, urcate pe ETAJ TV; a lansat și Revista E T A J, tot din dorința de a promova arta contemporană și artiștii.

Cum ai ajuns să-ți creezi stilul care te definește și cât de greu a fost pentru tine să ajungi cunoscut și apreciat în România? 

Din punctul meu de vedere, nu am un „stil” anume. Lucrez cu diferite medii și materiale în funcție de temă: de la acuarelă, spray, lemn, la ipsos, acizi etc. În schimb, pot spune că sunt câteva indicii după care lucrările mele, cel puțin în zona de street art, pot fi recunoscute. Dacă mă gândesc la murale de pildă, în pictura pe care o vezi la Izvor, la gura de metrou dinspre parc, poate fi recunoscută cromatica stridentă și formele geometrice care înconjoară un „personaj” pictografic. Joncțiunea dintre abstract și figurativ.

În ceea ce privește „cât de greu a fost să ajung cunoscut și apreciat în România”, mi-e greu să răspund. Tocmai pentru că nu este un obiectiv recurent în ceea ce fac zilnic. A deveni cunoscut sau apreciat, unde există, constă în rezultatul proiectelor în care mă implic sau pe care le coordonez. Vreau ca ele să vorbească pentru un posibil „succes”, iar eu să fiu un mediator, dar sigur că, o rețea cât mai extinsă de cunoștințe aduce cu sine mai multe posibilități în fructificarea inițiativelor de popularizare a proiectelor și lucrului cu artiștii.  

Povestește-ne despre procesul tău creativ? 

Unii ar spune că pare foarte haotic, dar pentru mine există multă ordine în dezordine. Inspirația apare intermitent, de cele mai multe ori o găsesc în tot ce mă înconjoară, de la societate, activități cotidiene, la trecutul meu și prezentul. Mă gândesc uneori „ce bine ar fi să fac chestia asta, apoi mă gândesc cum ar fi, cum ar arăta, dacă aș face-o”; și atunci m-apuc de treabă.

Pe parcurs îmi dau seama cum să jonglez cu tehnica/tehnicile, materialul etc., astfel încât lucrarea să capete o formă cât mai apropiată de esența ideii. Îmi place ca unele proiecte să le fac „din joacă”, apoi devin din ce în ce mai serioase. Nu există ceva ce zace în mine așteptând momentul potrivit să încep ceva, adică nu este ceva căutat îndelung, să creez ceva de la zero – doar mă apuc și fac. De fapt, depind de un lucru, dar nu mă plâng, căci uneori încerc să-l fentez – timpul.

Cum ți-a schimbat street art-ul felul în care percepi arta și lumea în general? 

Nu mi-a schimbat-o nicicum, pentru că „artă” fac de când mă știu. Asumarea street art-ului ca formă de expresie pentru o societate sănătoasă nu are cum să fie un lucru rău. Sunt recuperate niște „rețele” ruginite din ultimii ani. Văd parcă o mai mare deschidere în momentul prezent spre tipul acesta de artă, atât graffiti cât și pictură murală, nu doar în București, cum am tinde să credem. E un lucru bun.

Galeria E T A J pe un acoperis de bloc

Cât de mult te-a ajutat social media în cariera ta? Și cum crezi că influențează social media evoluția și percepția artei?

Sunt conștient că o parte din reputația pe care o are proiectul E T A J se datorează și mediilor sociale. În acest sens, poate ar fi trebuit să adaug și Social Media Specialist în rândul aptitudinilor, haha. Este esențial – sau, ca să nu fiu prea autoritar – este în beneficiul tău, ca artist, manager, sau persoană care lucrează în domeniul cultural-artistic, să te folosești de toate instrumentele pe care tehnologia ți le oferă. În România, contextul artistic este promovat (încă) rudimentar, comparativ cu susținerea aceleiași zone în străinătate, așa că rămâne întrucâtva tot în mâinile noastre să pompăm, să ajutăm și să facem vizibilă arta contemporană națională, dincolo de graniță. 

Ești unul dintre artiștii urbani care au făcut unele dintre cele mai mari picturi murale din țară (e vorba despre blocul de la intersecția Budapesta și blocurile colorate din sectorul 4). Povestește-mi un pic cum ai ajuns să faci asta și care au fost reacțiile pe care le-ai primit de la trecători.

Am fost contactat în vederea unei colaborări pentru o pictură murală, situată pe fațada unui bloc din sector 4. Amuzant mi s-a părut că, la fața locului, când am fost să documentăm suprafața pentru ca ulterior să transmitem simularea, blocul depășea ecranul aparatului, și în înălțime și în lățime, iar noi ne aflam deja pe partea cealaltă a bulevardelor Mărășești și Dimitrie Cantemir. Fast forward cinci luni mai târziu, reacțiile trecătorilor au fost la fel de diverse precum culorile folosite pe bloc – motiv care a fost, apropos, rodul unor comentarii virtuale care mai de care mai pestrițe. Înclin să cred totuși că oamenilor le-a înveselit pentru o clipă drumul spre casă sau job, chiar dacă că erau doar în trecere. 

Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări?

Cred că blocurile. Au fost tot felul de probleme tehnice, logistice, inclusiv termice dacă pot să le numesc așa. Am lucrat de la 1 grad, până la 40 grade Celsius. A fost, dincolo de un proiect artistic, unul de anduranță. Pot spune că ce a ținut de partea vizuală, de la desen, alegerea culorilor, la propunerea finală, nu a fost decât o zecime din întreg ansamblul, iar acest lucru a fost cauzat de anvergura proiectului. Una este să ai o experiență acumulată în pictura pereților de pe punctele trafo, a pereților exteriori de dimensiuni, zic eu, rezonabile, și altfel când suprafața lor este aproape… înmiită. 

Cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj social / politic?

Cred că ține de obiectul artei tale, de vremurile în și pe care le trăiești, și de poziția ta față de actualitățile din domeniile respective. Pentru cei care fac artă politică, mă gândesc că mesajul politic este foarte important, cum eu nu fac artă politică, pentru mine este mai puțin important. În parcursul meu însă am făcut evenimente care să transmită un mesaj social, iar însăși natura lor și a proiectelor organizate în timp au reflectat implicarea mea și a echipei, precum și a oamenilor, în structura socială în care se decantează arta contemporană.

Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale?

Nu aspir ca trecătorii să rămână cu o emoție sau un gând anume. Dacă nu rămâne, bine, dacă își amintesc doar un detaliu sau imaginea per ansamblu, ușor încețoșată – la fel de bine -, dacă mâine sau peste zece ani își aduce cineva aminte de lucrare, și îi trezește o amintire plăcută, fie ea și secundară – că mergea la film cu cineva și s-a împiedicat fix în fața locului unde era „blocul ăla pictat” -, perfect în regulă, just.

Ce urmează pentru Mircea Modreanu?

Sper că mai multe proiecte și cel puțin la fel de multă energie.

Interviu de GRUIA DRAGOMIR

Galerie imagini

Share

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.