Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Icon Film Zile si Nopti 12/12/2021
Film

PORTRET: Sobrul, sumbrul şi spectaculosul STEVEN SPIELBERG

Ioan Big De Ioan Big
Comentarii PORTRET: Sobrul, sumbrul şi spectaculosul STEVEN SPIELBERG Share PORTRET: Sobrul, sumbrul şi spectaculosul STEVEN SPIELBERG


Unora dintre noi le-a rămas poate în memorie Columbo, serialul poliţist difuzat şi în România la începutul anilor ’70, pe vremea comuniştilor, cu Peter Falk memorabil în rolul detectivului mărunţel cu ochii mijiţi, nedespărţit de un trenci etern şifonat, dotat însă cu o logică imbatabilă, dar puţini îşi mai amintesc de regizorul primului episod, Murder by the Book, difuzat în toamna lui 1971, cel mai tânăr regizor angajat vreodată cu un contract pe termen lung – 7 ani – de către un mare studio de la Hollywood (Universal), pe numele său… Steven Spielberg.

Pe 18 decembrie, cel mai celebru şi influent cineast şi producător din istoria cinematografiei moderne, Steven Spielberg, împlineşte 75 de ani. Tot luna aceasta, premiera noului său film, remake-ul Musical-ului din 1961, West Side Story, are loc la jumătate de secol de când Spielberg a debutat pe marile ecrane cu Duel pe autostradă, film conceput iniţial pentru televiziune, inspirat de o povestioară publicată de autorul de SF & Horror Richard Matheson în Playboy. După 50 de ani de carieră cinematografică de un imens succes comercial şi de critică, în decursul căreia i a primit aproape 400 de nominalizări şi premii, de la Oscar, Primetime Emmy ori BAFTA, la César, David di Donatello şi Palme d’Or, Steven Spielberg nu mai surprinde prin faptul că îndrăzneşte să refacă un film clasic, premiat la vremea sa cu 10 Oscaruri, sau că intră pe teritoriul unui gen de care s-a ţinut până acum deoparte, Musical-ul. Pentru simplul motiv că, oricât de mult a riscat în aventurile sale, nu există spaţii tematice neexplorate de Spielberg creativ în cinematografie (cu excepţia Western-ului, fiindcă nu a semnat vreunul ca regizor… încă, dar este în schimb producătorul lui True Grit al fraţilor Coen).

De la satira feroce (1941), dramedia emoţionantă (The Terminal) şi fantasy-ul familial (Hook, The BFG), până la road movie (The Sugarland Express), animaţia computerizată tratată ca live action (The Adventures of Tintin) şi filmul… autobiografic (The Fabelmans, actualmente în post-producţie), Spielberg a acoperit totul, imun la etichetări, întrucat esenţială pentru el a fost întotdeauna POVESTEA. Filmele lui au făcut istorie – şi extraordinar de mulţi bani, ca prim indicator al succesului de public deopotrivă în spaţiu şi timp – pentru că Steven Spielberg a rescris istoria, ba chiar şi preistoria, şi ne-a arătat viitorul din multiple perspective, din postura de storyteller matur, inspirat şi perfect stăpân pe sine, din care însă inocenţa, prospeţimea şi spiritul jucăuş al copilului nu au dispărut niciodată.

De Spielberg cel spectaculos şi mereu surprinzător nu se poate vorbi decât în termenii unui bilanţ provizoriu cu caracter de rememorare, fiindcă imaginile şi muzica poveştilor sale sunt mult prea puternice în faţa cuvintelor în memoria oricărui cinefil de pe această planetă, indiferent că cineastul şi-a asumat pe parcursul acestei ultime jumătăţi de secol doar rolul de producător (Back to the Future, Men In Black, Transformers) sau de autor (Indiana Jones, Jurassic Park). Terenul de joacă favorit al cineastului l-a reprezentat în mod constant SF-ul, pentru că a specula pe marginea viitorului oferă infinit mai multe posibilităţi pentru visare şi escapism decât revizitarea trecutului sau ambalarea forţată a realităţii cotidiene în staniolul entertainmentului.

Acceptarea ideii de existenţă a unor civilizaţii radical diferite şi reacţiile umane în contact cu “alienii”, indiferent de natura acestora (Close Encounters of the Third Kind, E.T., War of the Worlds), inteligenţa artificială şi încălzirea globală (A.I. Artificial Intelligence), liberul arbitru vs. determinism într-o societate supertehnologizată (Minority Report), evadarea în realitatea virtuală şi emergenţa corporatismului “online” (Ready Player One), sunt teme serioase care îşi conservă relevanţa atemporală dincolo de ultra-spectaculosul packaging cinematografic prin care Spielberg imersează spectatorul în mediul poveştii sale. “I don’t dream at night, I dream at day, I dream all day. I’m dreaming for a living.

Deasupra oricărui alt reper din filmografia lui Steven Spielberg sub aspectul spectaculozităţii, pe toate nivelele posibile, de la scenariu la execuţie, se ridică Raiders of the Lost Ark, chintesenţa filmului de aventuri, una dintre pietrele de hotar între cinematografia Vechiului şi Noului Hollywood. Impactul lui Indiana Jones în Pop culture este gigantic – Red Notice, Captain America: The First Avengers şi X-Men Apocalypse sunt doar 3 dintre blockbusterele relativ recente care îi sunt tributare – iar continuitatea francizei ce a debutat cu 40 de ani în urmă îi consolidează lui Indy poziţia dominantă în panteonul celor mai populare personaje din întreaga istorie a cinematografiei. Sub trăsăturile lui Harrison Ford, Indiana Jones s-a impus ca un nou model de erou de acţiune, fără de care este posibil ca personaje precum Jack T. Colton (Romancing the Stone), Allan Quatermain (King Solomon’s Mines), Rick O’Connell (The Mummy) şi, nu în ultimul rând, John McClane (Die Hard), să nu fi ajuns să mai existe pe ecrane.

Prin intermediul lui Dr. Jones, Spielberg s-a jucat cu istoria şi a familiarizat publicul cu mitologii şi simboluri născute în negura timpului, de la Arca Legământului, Sfântul Graal sau Shiva Linga, până la Seven Cities of Gold, Cutia Pandorei şi craniile de cristal precolumbiene. Şi după ce ne-a purtat prin Africa şi Europa între mormintele faraonilor şi ale templierilor, ne-a povestit de conquistadorii Coronado şi de Orellana în cele două Americi, şi de Împăratul Nurhaci, unificatorul triburilor Manchu(riene) în Asia, nu pare deplasat să ne imaginăm că Indy şi-ar putea încheia aventurile in al 5-lea film, ce are premiera anunţată în 2022, în… Australia.

Conştient că într-un basm anvergura răului dă valoarea eroului ce luptă împotriva sa, deci că “the dark side” poate fi un filon exploatabil în sine şi nu doar element de coloratură precum în Indiana Jones and the Temple of Doom, Spielberg ne-a arătat că poate fi şi… cel sumbru, horror chiar, încă de la camionul-monstru din Duel şi până la teoria haosului ilustrată de T-Rex în Jurassic Park/World. Landmark-ul din multiversul spielbergian – dincolo de producţii remarcabile pe care le-a girat (Poltergeist, Gremlins, Twilight Zone) – rămâne însă, evident, Jaws, prototipul blockbusterului estival, care nu s-a limitat la a genera o suită de sequel-uri, ci s-a constituit într-un template pentru sute de alte filme Horror, mai fioroase (The Deep, Deep Blue Sea) sau mai… Camp (Sharkenstein, Attack of the Jurassic Shark).

Conflictele sunt determinante pentru Spielberg cel sobru şi în selectarea proiectelor care i-au echilibrat eticheta de realizator “comercial”, începand cu şocul pe care l-a produs detractorilor săi prin drama epică The Color Purple, nominalizată la 11 premii Oscar, având ca subiect problemele femeilor afroamericane la început de secol XX. “Albul” Spielberg avea de altfel să continue să îşi manifeste preocuparea pentru problemele rasiale şi etnice prin Amistad, Lincoln şi, acum, West Side Story, iar dovezile că istoria este tratată de cineast cu seriozitatea cuvenită s-au acumulat apoi constant. Trioul centrat pe WWII, Empire of the SunSchindler’s ListSaving Private Ryan, a fost urmat de abordarea unor topic-uri legate de războaie cu implicatii majore în evolutia civilizaţiei occidentale moderne, Războiul Rece (Bridge of Spies), cel din Vietnam (The Post) şi cel împotriva terorismului (Munich). Cu 50 de ani în urmă, era greu de crezut că un regizor ce părea să urmeze modelul Roger Corman va ajunge să ofere lumii capodopere ale artei cinematografice precum Lista lui Schindler dar tocmai asta îl face pe Steven Spielberg unic… “Our one goal is to give the world a taste of peace, friendship, and understanding through the visual arts, the art of celebration of life.

 

  • Portret de Ioan Big.

Galerie imagini

Share

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Esențiale

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.