Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Icon Film Zile si Nopti 07/09/2021
Film / Videodome

VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski)

Ioan Big De Ioan Big
Comentarii VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski) Share VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski)


Pentru a vă capta atenţia voi începe cu verdictul: cu rădăcini creative în “Blazing Saddles” al lui Mel Brooks, “Rango” (regizat de Gore Verbinski – “The Ring”, “Pirates of the Caribbean”) este o satiră parodică postmodernă subversivă – care nu se adresează în principal copiilor (datorită inclusiv a referinţelor la filme diverse precum “Apocalypse Now”, “High Noon” sau “Fear and Loathing in Las Vegas”) – la adresa disoluţiei simbolisticii şi formelor de expresie ale Western-ului tradiţional în rândul consumatorilor de Pop culture din secolul 21… vezi demitizarea legendei “one bullet” şi expunerea publică a impostorului cameleonic, plus scena de final – Dirt/Mud – adăugată în versiunea extinsă a filmului, care schimbă semnificativ concluzia filmului pe muzica lui The Beach Boys… “Wouldn’t It Be Nice?”.

“Rango” este însă şi un omagiu deferent adus genului Western aşa cum a fost consacrat în anii ’60, mai ales datorită lui Sergio Leone şi Spaghetti Western-urilor (“No man can walk out from his own story”), dar şi un eseu contemporan legat de criza de identitate generată de paradoxul lipsei de interacţiuni sociale în mediile urbane hiperpopulate care ar trebui (teoretic) să le încurajeze (întrebarea “Who am I?” revine complusiv în discursul personajului principal). Povestea e aparent simplă: un gringo de oraş mare se trezeşte azvârlit accidental în deşertul Mojave, în mijlocul căruia descoperă o microsocietate arhaică, numită simbolic Dirt, ce funcţionează încă în baza primitivismului secolului 19 în ceea ce priveşte legea, cutumele comunitare sau crezurile, cătun în care valuta forte este… apa, cea care dă şi alimentează viaţa. 

VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski)

Greenhorn-ul dezorientat şi naiv se transformă în erou local/şerif fără voie, exclusiv din dorinţa egoistă de a ieşi dintr-o situaţie anormală în ceea ce îl priveşte, neţinând cont că devine un pion uşor manipulabil (“He’s not a problem. He’s a solution.”) în jocul civilizare/modernitate – credinţă/tradiţie şi lăsându-se angrenat de către afacerişti veroşi şi versaţi şi mercenarii necruţători ai acestora într-un plan malefic (“Control the water and you control everything.”… Polanski’s “Chinatown” dixit!) – complicat de apariţia prospectorilor jefuitori – ce presupune sacrificarea localnicilor pentru crearea unei noi lumi în care şerifii, pistolarii, fermierii sau groparii devin desueţi (“You’re nothing but legends. Pretty soon, no one will believe you even existed.” – Primarul). Doar că orăşeanul solitar devenit peste noapte (du)Rango (inclusiv prin adoptarea accentului Sudist), cu oarece intervenţii de sorginte mistică (Spiritul Vestului, marşul cactuşilor Yucca, şamanul Roadkill), îşi ia treaba în serios şi anchetează dispariţia rezervei de apă din banca locală, până în punctul în care descoperă că apa era direcţionată de însuşi primarul spre o nouă localitate… proaspăt născutul aşezământ de perdiţie Las Vegas.

VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski)

Avem deci un reţetar schematic Western limpede expus: a) străinul care ajunge în cătunul încremenit în proiect (a se citi praful Vestului); b) confruntarea cu cei care terorizează populaţia acestuia; c) necunoscutul se vede obligat de împrejurări să devină un ‘erou’ local. Duelurile sunt prezente în cea mai bună tradiţie Western, indiferent că e vorba de Rango vs. Bad Bill sau de Rattlesnake Jack, dar am uitat să menţionez un aspect important, care nu scade valoarea filmului ci o amplifică din punct de vedere creativ: “Rango” este o animaţie antropomorfă… pentru copiii în corp de adult care iubesc Western-urile (este primul lungmetraj animat creat de ILM – Industrial, Light & Magic – studioul lui George ‘Star Wars’ Lucas din San Francisco), câştigătoare a BAFTA şi a Oscarului în 2012 în dauna mai infantilelor “Puss in Boots” şi “Kung Fu Panda 2”. Simt nevoia aici de un aliat şi apelez la opinia lui Bruce R. Miller, care scria pe siouxcityjournal.com: “‘Rango’ isn’t an allegory as much as it is a visual banquet. The creatures pop with life (just look at Rango’s eyes) and dazzle with dimension. They uncover basic emotions, too, and reach a conclusion that will make the biggest cynic smile with relief. ‘Rango’ delights – but in different ways, with different people. Unlike so many animated films, it’s a great way to rekindle your childhood, enjoy your present and boldly face your future.”.

VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski)

Ce avem în realitatea… CGI? Vestul Sălbatic şi Estul civilizat sunt separate figurativ de şoseaua hiperaglomerată de autoturisme, Spiritul Vestului bântuie prin deşert într-o maşinuţă pentru golf, cultul local este simbolizat de un altfel de cruce (ţevuştile din valva-robinet care dă, în urma unui ritual, în fiecare miercuri, drumul la apa strict necesară supravieţuirii temporare), Nativii Americani sunt parte din simplul decor (“Injun-uity”), iar lichidul preţios este stocat în seif într-un bidon reciclabil de plastic. Rango, “the accidentally abandoned pet, who’d kept his sanity in a lonely home terrarium by casting himself as the hero in make-believe movies, masks his fear and keeps up appearances like the nervous Nelly Knotts played to perfection in films like The Ghost and Mr. Chicken, The Reluctant Astronaut and especially The Shakiest Gun in the West, which this more than a little resembles — along with healthy doses of Carlos Castaneda, Sergio Leone, Chuck Jones and Chinatown, that together make this the kid-movie equivalent of a Quentin Tarantino picture. There’s no gory violence or swearing, of course, but there sure is a film buff’s parade of great movie moments. And now… we ride!” (Frank Lovece, filmjournal.com, martie 2011).

Rango (Johnny Depp), “a very lonely lizard”, este un cameleon însingurat amărât şi frustrat care şi-a petrecut viaţa în mediul urban modern în izolare (“the hero cannot exist in a vacuum.”), transformat de către o populaţie credulă într-un erou inept, silit acum să înfrunte cu arma-n mână bad-guys redutabili precum şopârla veninoasă Bad Billy (Ray Winstone) sau şarpele cu clopoţei ce aminteşte inevitabil de Lee Van Cleef, Rattlesnake Jack (Bill Nighy). Într-o faună eterogenă (tipică până la urmă Vechiului Vest), de la prospectorii-cârtiţe conduşi de orbul Balthasar (Harry Dean Stanton) sau ţestoasa-primar (Ned Beatty) la fetiţa-lemurian Priscilla (Abigail Breslin) sau iguana voluntară dar dornică de afecţiune Miss Beans (Isla Fisher), singurul personaj uman spre care Rango se vede îndrumat de către tatu-ul înţelept interpretat de Alfred Molina) este… Spiritul Vestului (Timothy Olyphant), o pastişă simpatică a legendarului personaj al lui Clint Eastwood “My name is Nobody” (întâlnirea este prefaţată de replica delicioasă al lui Rango, în continuare deprimat şi în căutare de psihanalist, “Who am I? I’m nobody.”).

VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski)

Verva incredibilă al acestei comedii Western (pe partea vizuală, chiar dacă este o animaţie, consultant a fost nominalizatul la 13 premii Oscar Roger Deakins, cel căruia tehnologia i-a pus acum mai multe resurse la dispoziţie decât pe vremea în care filma live “True Grit” sau chiar “No Country for Old Men”) este susţinută şi de coloana sonoră pe care trebuie să o aveţi musai în colecţie, inclusiv pe CD separat, compusă de Hans Zimmer (“Inception”, “The Lion King”), care, dincolo de intervenţiile sale creative, combină fragmente de teme şi clişee din Westernul american clasic (“We ride”, “Ride in the sunset”) cu modul inovativ în care compozitorii europeni, cu Ennio Morricone în frunte, au abordat genul, inclusiv prin includerea neaşteptată de compoziţii clasice (în acest caz, Zimmer apelează la “Ave Maria” al lui Franz Schubert, “Cavalcada walkiriilor” al lui Wagner şi la “Valurile Dunării” al lui Johann Strauss) printre clin d’oeil-uri la alti colegi de breaslă (“Finale” de pe OST-ul “The Kingdom” al lui Danny Elfman) şi inserturi previzibile de muzică Country (Hank Williams).

VIDEODOME | “RANGO” (2011, r: Gore Verbinski)

Memorabil rămâne însă cvartetul cinic de bufniţe-Mariachi creat evident pe modelul corului din Grecia antică care, laolaltă, sunt martori-povestitori ai seriei de avataruri ale lui Rango pe muzica compusă şi interpretată în cea mai mare parte de trupa de Rock hispanic al lui David Hidalgo, Los Lobos. “From out of the dust/came a man true and bold/Champion of the fandango/By night he drank whiskey/by day killed bad man/And the townspeople knew him as Rango”… “The lizard? He is going to die.”. În ceea ce mă priveşte, “Rango” reprezintă unul dintre cele mai bune Western-uri produse şi realizate la început de secol 21 iar concluzia succintă al lui Bob Mondello de la National Public Radio mi se pare perfectă: “Kids will be too caught up in the shoot’em-ups to realize how much cleverness is sailing right over their heads, but if you’re past adolescence, prepare to corral movie references as they stampede by. The more films you’ve seen, the more fun you’ll have.”.

  • Recomandare de Ioan Big.

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută