Doar până la sfârșitul acestei săptămâni, pe 11 octombrie inclusiv, mai poate fi vizitată în București expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, în care se află pictura ce reprezintă „Cina cea de taină“, celebra frescă a lui Leonardo da Vinci, cu personaje exclusiv feminine, alese de artistă pentru a reprezenta diverse epoci, rase și culturi. Expoziția, care s-a bucurat pe parcursul celor patru săptămâni în care a fost deschisă de un real succes, înregistrând un aflux remarcabil de vizitatori, poate fi văzută încă, în acest weekend deja tomnatic, în spațiul expozițional Arbor.art.room (situat în str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1, București).
Unity in Diversity
De luni, celebra operă de artă a Irinei Greciuhina, intitulată de artistă „Unity in Diversity“, va părăsi Bucureștiul. Expoziția artistei din Basarabia se va muta însă în virtual, pe website-ul www.theopen-art.com, unde va fi „dezvelită“ varianta în VR („realitate virtuală“) a expoziției „Woman Unchained“, cuprinzând mult mai multe lucrări decât au putut fi aduse la București.
Vernisajul expoziției „Woman Unchained“ (curator Doinel Tronaru) de la Arbor.art.room (spațiu de expoziții coordonat de Victoria Nagy Vajda), desfășurat în data de 10 septembrie în prezența artistei basarabene Irina Greciuhina, venită special de la Chișinău pentru acest eveniment, a fost un veritabil succes, bucurându-se de prezența a numeroase personalități din lumea artistică, a numeroși oameni de presă, dar și de cea a oamenilor obișnuiți, iubitori de artă. Viața bucureșteană a expoziției Irinei Greciuhina se afla însă de-abia la început, pentru că, în această lună întreagă de vizitare („camera“ Arbor.room.art fiind deschisă zilnic, câteva ore, pentru iubitorii de frumos), „Woman Unchained“ a înregistrat un număr record de vizitatori (simpli trecători sau oameni interesați de artă), neobișnuit pentru o galerie bucureșteană, chiar și pentru cele cu o activitate mai îndelungată. Aceștia au venit atrași de hype-ul făcut picturii „Unity in Diversity“ („Cina cea de taină“ în variantă feminină), pentru a vedea cu ochii lor dacă este vorba despre o „blasfemie“ sau doar despre o operă de artă de factură postmodernă, dar și pentru a admira frumosul intens din toate lucrările Irinei Greciuhina.
Irina Greciuhina, Doinel Tronaru si Victoria Nagy Vajda
Irina Greciuhina si Victoria Nagy Vajda, in fata la Arbor.art.room
Irina Greciuhina si Victoria Nagy Vajda
Irina Greciuhina la Arbor – autor foto Lucian Muntean
„Woman in chains“, cântau în anii ’80 (atât de îndepărtați acum, din punct de vedere politic și ideologic în primul rând) Tears for Fears. „Woman Unchained“, se intitulează acum solo show-ul de la București al Irinei Greciuhina. Asta pentru că între timp am trecut prin „Django Unchained“ al lui Tarantino – prin care regizorul american nu făcea decât să actualizeze dictonul shelleyan („Prometheus Unbound“); este vorba despre „victoria (emanciparea) sclavului“, despre „întoarcerea (freudiană a) refulatului“, or se știe că „woman is the nigger of the world“, cum genial o spusese Lennon. Așadar, „unchained“ implică „chained“, și știm foarte bine că realitatea așa a fost (și, din păcate, predominant încă este). Numai că lucrările Irinei Greciuhina nu aleg abordarea sangvinară („SCUM Manifesto“, manifestul șaizecist al tăierii penisurilor, al Valeriei Solanas) a „refulatului/refulatei“, nu sunt un demers de tip The Bride din „Kill Bill“ – ca să vorbim și de-un alt Tarantino clasic. „Dezlănțuirea“ Irinei Greciuhina este de fapt o explozie a vitalității și feminității, o celebrare a bucuriei de a trăi. Este un imn adus frumuseții (irepetabile) a vieții, similar celui din finalul filmului „Les nuits fauves“ (1992) al francezului Cyril Collard, piesă esențială în prezent a canonului LGBTQ+. Or, tangența artistei cu temele LGBTQ+ va fi evidentă pentru oricine va privi expoziția. (text curatorial de Doinel Tronaru)
Vizitatori la Arbor de Noaptea Galeriilor
Cele trei zile de Noaptea Albă a Galeriilor (NAG) din acest an au reprezentat un vârf de vizitare, „Woman Unchained“ fiind văzută de numeroși tineri aflați pe traseul expozițional al galeriilor. De-a lungul celor patru săptămâni, însă, nenumărați au fost și simplii trecători, care-au intrat efectiv din stradă, atrași de frumusețea lucrărilor (observabilă din exterior), și au oferit multe observații pertinente. De luni, expoziția se va muta în virtual, pe site-ul www.theopen-art.com, unde va fi inaugurată varianta în „realitate virtuală“, cu numeroase alte lucrări. În galeria virtuală de pe acest site, deja pot fi admirate două expoziții virtuale superbe: Diana Tudose („Inside“) și Valentina Rusu Ciobanu (portrete de scriitori din Republica Moldova).
- Curator expoziție: Doinel Tronaru
- Coordonator proiect: Julia Vasilieva
- Eveniment facebook:AICI.
- Site-ul unde pot fi vizionate toate lucrările Irinei Greciuhina (doar o parte dintre ele au fost disponibile la București): AICI.
Irina Greciuhina
Irina Greciuhina s-a născut în 1982 și este o pictoriță care trăiește și lucrează în Chișinău, capitala Republicii Moldova.
Irina Greciuhina
A studiat pictura la Academia de Arte din Chișinău, iar apoi și-a continuat studiile la Universitatea Tehnică a Republicii Moldova, obținând diploma în arhitectură și planificare urbană. Din 2007, este șef al unui birou de arhitectură și design din Chișinău, lucrând la proiecte naționale și internaționale în exclusivitate și câștigând numeroase premii de design și arhitectură.
De-a lungul carierei, Irina a experimentat diferite stiluri și tehnici artistice, iar din 2019 și-a expus intensiv lucrările de artă și a participat la proiecte internaționale. Într-o perioadă scurtă de timp, artista a reușit să participe la Bienala Internațională de Pictură de la Chișinău, să-și expună operele în Italia, Spania și Franța și, totodată, să aibă primele sale solo show-uri.
Influențele sale se extind într-o gamă largă, de la grafica japoneză la Tamara de Lempicka și grupul moscovit AES+F.
Irina este reprezentată de galerii de artă din Los Angeles (SUA), Stavanger (Norvegia) și Moscova (Rusia). Lucrările sale pot fi găsite în colecții private sau ale unor corporații din Europa și Asia.
Unity in Diversity, detaliu
