10 repere relevante pentru Pop Culture din istoria recentă a României

10 repere relevante pentru Pop Culture din istoria recentă a României

Dificultatea cuantificării valorii prin impact şi relevanţă la nivel de masă, precum şi evoluţia contextului (din lumea consumului strict controlat în cea a consumerismului anarhic), fac imposibilă o ierarhizare analitică deci pot oferi doar o perspectivă pur subiectivă asupra influencerilor majori în Pop culture-ul autohton.

1. MARIA TĂNASE

Unica divă reală a culturii Pop româneşti, ‘transfrontalieră’ neostenită în incursiunile sale în no man’s land-urile dintre arta cultă şi Pop culture, dintre rural şi urban, dintre tragic şi ludic, dintre “Cine iubeşte şi lasă” şi “Trenule, maşină mică”. Genială prin surprinderea şi descifrarea autenticului şi interpretarea sa sinceră, expresivă şi emoţionantă, care face autenticul memorabil. “Maria Tănase nu poate fi copiată. Acest unicat a fost atât de bizar, de genial, încât toţi cei care se străduiesc… nu reuşesc să mi-o dea pe Maria Tănase şi maniera ei de a cânta.” spunea regretatul muzicolog Viorel Cosma.

Foto: Maria Tănase

2. BULĂ

SuperAntiNon-Eroul favorit al românilor din vremurile moderne. Prin super-puterea lui de a fi întotdeauna sincer, idiotul naiv şi needucat dar ireverenţios şi subversiv apărut în folclorul urban în anii comunismului rămâne în continuare mai popular şi influent la noi decât întreaga familie Simpson la americani. Asta poate din cauza originilor discutabile (‘Părinţii mei nu cred că m-au dorit niciodată… până şi în certificatul de naştere am avut un singur nume, din oficiu, şi ăla scris cu literă mică.’), sau datorită realismului său (‘Adevăraţii vestitori ai primăverii sunt căcații de câine.’). A fost un spasm…

3. CENACLUL FLACĂRA

Inegalabil ca forţă a impactului prin expunerea în masă la experienţa live (peste 6,5 milioane de spectatori în 1984), a fost vârful remodelării cu succes a conceptului de Pop culture în conformitate cu cerinţele ideologice. Prin sistematizarea trendului festivalier, Pop(ular) Music devenise muzică ‘uşoară’ la Mamaia, muzică ‘populară’ (folclorică) în Cântarea României şi muzică ‘tânără’ în Flacăra. Operaţia realizată clinic şi cinic s-a bazat pe înlocuirea integrală a fondului idealist-protestatar cu unul ‘corect politic’ sub carcasa conservată (dar recosmeti­zată) a formei atractive pentru tineret.

Foto: Adrian Păunescu pe scena Cenaclului Flacăra

4. SERGIU NICOLAESCU

“Nu trage, dom’ Semaca, sunt eu, Lăscărică!” sau “Un fleac… m-au ciuruit” sunt replici asociate indisolubil în memo­ria colectivă cu popularul Sergiu. A fost un jongler cu genurile cinematografice şi cu imaginaţia publicului, iar dovada flerului pentru entertainment al cineas­tului campion la box office este “Nea Mărin miliardar”, încă cel mai vizionat film românesc din toate timpurile.

Foto: Sergiu Nicolaescu

5. CORNEL CHIRIAC LA RADIO EUROPA LIBERĂ

De ce? “… pentru că sunt chiar o serie de elevi care ascultă cu regularitate aceste posturi. Unii din ei preiau o serie de lucruri şi le prezintă în contactele cu ceilalţi. Sunt o serie de emisiuni de muzică conduse de Cornel Chiriac care prezintă muzică din aceasta, ‘pop’ sau ‘beat’… Este o activitate împotriva propriului lor popor, ţării lor.” (Tovarăşul Ion Iliescu, 18 aprilie 1970).

Foto: Cornel Chiriac în studioul Europa Liberă

6. GRUPUL PHOENIX

Simbol al talentului, al curajului şi al vitalităţii, dar, în primul rând, al original­ităţii artistice şi libertăţii de expresie. În grup sau solo, crezul lor în muzică s-a conservat neştirbit iar influenţa lor de peste 50 de ani în Pop culture-ul autohton (performeri, trendsetteri, audienţă) prin intermediul actului artistic le conferă statutul de legende vii. Sunt ‘cei ce ne-au dat nume’.

Foto: Phoenix în anii 1972–73. De la stânga la dreapta- Nicolae Covaci, Valeriu Sepi, Mircea Baniciu, Josef Kappl și Costin Petrescu.

7. “LICEENII” (1986)

“Ani de liceu, cu emoţii la română…”, să spună cineva că “Liceenii”, filmul lui Nicolae Corjos, nu şi-a conservat perenitatea. Chiar dacă a dobândit valenţe aproape tragice. Mai ales dacă ne gândim că ‘orice om îi place limba română’ sau la trandafirul oferit cu obstinaţie Oanei de Ştefan, la faptul că “ştii că te va asculta” şi că “la mate dai de greu”. Oooff, Stela Enache… My Generation?

Video: Stela Enache “Ani de Liceu”

8. DRACULA

Nemuritorul ambasador al României reprezintă cea mai valoroasă contribuţie a Pop culture-ului autohton la brand-ul de ţară. Vinde într-o zi magneţi la turişti cât taie alţii frunze la oi într-un an întreg. Plictisit că este în continuare singurul simbol a legăturii între mitologia populară şi Pop culture caută să se reinventeze în permanenţă. De obicei, cu ajutorul consultanţilor străini.

Foto: Dracula în filmul Hotel Transilvania

9. MICHAEL JACKSON LA BUCUREŞTI

1 octombrie 1992. Primul concert al unui superstar mondial pe terenul nostru, neegalat ca audienţă live pană în 2007 (Rolling Stones). Piatră de hotar a culturii de concert post-‘89 ca anvergură a pro­ducţiei şi notorietate la nivel de masă, a redefinit parametrii profesionalismului în industria de spectacole şi aşteptările publicului român de la organizatori şi performeri. Michaeeelll!!!

Video: Concertul Michael Jackson, București 1992 -The Dangerous Tour

10. SEBASTIAN STAN

Un personaj de comics creat în 1941 l-a făcut celebru în întreaga lume. Filmele din Marvel Cinematic Universe în care a apărut deja ca Winter Soldier aka Bucky Barnes, partenerul lui Captain America, au adus încasări de peste şase miliarde de dolari! ‘Avenger’-ul constănţean este acum parte a istoriei Pop culture, talentul său fiind confirmat prin roluri în filme de Oscar precum “The Martian” sau “I, Tonya”.

Foto: Sebastian Stan

Articol de  IOAN BIG

Ioan Big  – Analist Pop culture. Publisher Zile și Nopți. Autor al volumelor “Blue, Black & White: Povestea Rolling Stones”, “Sexul… crucea lui Ken Russell”, “Eric Clapton” şi “Era Punk”