Intru timid în sediul băncii, după o lungă perioadă în care n-am mai calcat într-un astfel de loc. Nu mai e ca pe vremuri. Oamenii sunt politicoși și curtenitori acum, te îmbie cu apă și cafele. Aștept cuminte pe un fotoliu să-mi vină rândul.
Citesc pe un birou un name tag: Sunt Robert, pasiunile mele: fotografia și persoanele fizice. Pe altul: Sunt Daniela, pasiunile mele sunt filmele și IMM-urile.
…
La un birou, o doamnă rujată excesiv ridică tonul la angajata băncii, care își păstrează calmul cu brio.
-Câți membri fondatori sunteți în firmă? întreabă fata de la bancă.
-Trei, domnișoară.
-Păi trebuie să semnați pentru deschiderea contului.
-Păi am semnat.
-TOȚI trei.
-Aaa.
….
La alt birou, un domn cu părul alb și pantofi scâlciați se confesează băiatului de la bancă:
-Eu trebuie să culeg ceaiul, să-l usuc, să-l bag în saci.
-Până vin primii bani trec cel puțin 6 luni. Optimist.
-Bun, zice băiatul indiferent, păi să dăm drumul la credit.
-Păi da. Dar nu vreau chiar atât de mulți bani cât vreți să-mi dați dumneavostră.
….
Îmi vine și mie rândul. Domnișoara subțire și serioasă mă cântărește din ochi.
-Vreți card embosat sau normal? Pentru cel embosat așteptați două zile.
-Normal.
-Și, turuie ea cu profesionalism, dacă tot sunteți aici, nu doriți un card Gold? Aveți un curs cu 4 la sută mai mic la utilizarea în străinătate, acces în salonul VIP la aeroport etc. Și pentru aceste costuri beneficiați de un comision de 20 de lei pe lună…
-Pardon? zic eu.
-Scuze, voiam să zic fix invers, pentru aceste beneficii aveți un cost de numai 20 de lei pe lună – comision. Și zâmbește. E primul zâmbet pe care-l văd în bancă de când am intrat. Etc.
#bucharestoffline cu George Mihalcea, un bucureştean devenit dintr-un ploieştean, jurnalist de radio de 17 ani, cu 15 ani de Radio Guerrilla, convertit recent la Smart Radio, jurnalist de film la cinemap.ro, autor de proză scurtă la editura Trei, care iubeşte Bucureştiul – vorba lui Caragiale – cum iubeşte sclavul lumina şi orbul libertatea.
