Am stat de vorbă Cosmin Nasui, curator și istoric de artă.
La începutul lunii noiembrie 2017 a fost vernisată la Muzeul de Artă Contemporană al Muzeului Național Brukenthal Sibiu expoziția itinerantă „Centenarul femeilor din arta românească”, parte dintr-un proiect mai amplu ce constă în organizarea de mese rotunde, dezbateri și lansarea unei publicații, toate cu scopul de a recupera și reevalua femeile din arta românească. Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10 și 18.
Pentru a afla mai multe despre acest proiect care se desfășoară pe axa București – Sibiu – Brașov, am stat de vorbă cu Cosmin Nasui, curatorul expoziției.
Cum a pornit ideea acestui proiect amplu dedicat recuperării femeilor din arta românească și ce propune el publicului?
Foarte pe scurt: am început în 2014 programul DARE dedicat documentarii, arhivării, re-evaluării și expunerii artei produse în intervalul 1944-1989. În cadrul acestui program, una dintre temele de cercetare de durată este „Femei artiste în comunism”, însă pe măsura ce am înaintat în studiu, am aprofundat rolul femeilor în arta românească și dincolo de acest segment temporal.
Am invitat apoi în cadrul acestui proiect alți istorici, cercetători, istorici de artă, curatori și muzeografi precum: Adrian Buga, Alin Ciupală, Marian Constantin, Iulia Mesea, Cristian Vasile, Victor Sămărtinean. De asemenea, avem acces și permisiune de publicare a unui studiu inedit de Yvonne Hasan (1925-2016), nepublicat până acum. Toate aceste materiale au contribuit la lărgirea perspectivelor și la completarea cercetărilor prin studii de caz de fenomene artistice sau chiar de teme specifice unor genuri de exprimare artistică.
Încercăm prin acest ansamblu format din expoziție, dezbatere, masă rotundă, publicație să reevaluăm rolul jucat de femeile artiste în arta românească, desigur speranța noastră pe termen mediu și lung fiind și ca operele acestora să facă tot mai mult parte din circuitul expozițiilor permanente din muzeele de artă din România.
Indexul artistelor care au activat în ultimii 100 de ani cuprinde peste 850 de nume. Cum a fost gândită expoziția, astfel încât publicul să aibă acces la atât de multe lucrări?
Avem un corp de lucrări originale și materiale documentare inedite, pe care le prezentăm din colecții private, pe care le armonizăm expozițional cu cele provenite din colecțiile Muzeului Național Brukenthal Sibiu și apoi cu cele din Muzeul de Artă Brașov, pentru expunerea specifică de anul viitor.
În expoziția de la Sibiu spre exemplu, limitarea spațiilor ne-a permis prezentarea unui număr de 60 de lucrări de la peste 40 de artiste. În completare, avem două prezentări video în paralel, pe două ecrane: una care prezintă o arhivă-carusel de imagini cu 850 de artiste reprezentate fiecare printr-o lucrare de artă sau mai multe, iar cea de-a doua pune la dispoziția publicului o selecție de peste 30 de interviuri video cu artiste contemporane care își prezintă preocupările creative.
O latură inedită a expoziției constă în faptul că ne oferă privilegiul unic de a vedea, poate pentru prima oară, lucrări aparținând unor artiste sibience, dar și opere create de artiste femei din depozitul Muzeului Național Brukenthal. Ne poți spune câteva nume la care să fim atenți?
Am avut bucuria de a colabora foarte bine cu Robert Ștrebeli, curator al Muzeului de Artă Contemporană, cu Iulia Mesea, muzeografă, cunoscută pentru studiile sale legate de artistele femei din Sibiu și Brașov și cu Radu Popică, curator la Muzeul de Artă din Brașov. Prin urmare lucrurile au funcționat extraordinar, întâlnind preocuparea pentru acest subiect, munca și rezultatele lor.
Recomand în primul rând numele de artiste din sudul Transilvaniei care au făcut pionierat în lumea artei: Elena Popea (1879-1941), Margarete Depner (1885-1970), Trude Schullerus (1889-1981), iar din colecția muzeului Brukenthal: Lia Szasz (1928-2006) și Georgeta Năpăruș (1930-1997), cu niște lucrări extraordinare.
Proiectul continuă la Sibiu cu o masă rotundă și lansarea publicației, duminică, 26 noiembrie 2017. Cine sunt invitații și ce subiecte vor fi atinse?
Masa rotundă îi are ca invitați pe Iulia Mesea care va introduce „Prezențele artistice feminine la Sibiu și Brașov, până la jumătatea secolului al XX-lea”; Robert Ștrebeli va prezenta conceptul depozitului vizitabil și prezențele feminine din colecția Muzeului Brukenthal; Victor Sămărtinean va prezenta „Artistele și grafica militantă: analiză cantitativă a prezenței și activității în cadrul revistei de satiră și umor „Urzica” (1949-1965)”, iar eu voi analiza prezențele cantitative, calitative și rolul artistelor femei în comunism.
Această masa rotundă este deschisă publicului și va avea în partea a doua o secțiune deschisă întrebărilor și discuțiilor cu cei interesați.
Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă Contemporană al Muzeului Național Brukenthal până la data de 28 februarie 2018. De ce le-ai recomanda sibienilor un tur al expoziției?
Printr-un astfel de tur al expoziției se poate vedea și aprecia o altă posibilă lectură a istoriei artei ultimilor 100 de ani, făcând abstracție sau nu de titlul și faptul că în expoziție sunt numai opere de artiste femei.
Interviu realizat de Răzvan Sădean
