După un ianuarie și un februarie care au adus în curțile și pe acoperișurile oamenilor mult invocatele ”zăpezi de altădată”, calendarele se animează de miros de primăvară. Și odată cu el vin și Mărțișorul, Zilele Babei sau 8 Martie, două dintre ele fiind unele dintre cele mai bune motive pentru celebrarea tinereții, a vieții, a noilor începuturi, dar mai ales a femeilor. Fiicele Evei sunt în centrul atenției în această perioadă, ele fiind cele spre care se îndreaptă gesturile frumoase ale lui Adam. Fie că vorbim despre ghiocei, frezii sau zambile adunate în buchete, despre mai eleganții trandafiri, crinii imperiali sau orhidee, florile, pe limba lor suavă pot transmite cele mai bune mesaje. De dragoste sau de apreciere. Dar pentru că tradiția nu e tradiție fără mărțișor, bulevardul din centrul orașului înflorește și acum, ca de fiecare dată, de bucuria transmisă de micuțele bijuterii. Din sticlă, lemn, lut, metal, scoici sau fimo, care, îmbrăcând forma inimilor, a gâzelor sau a micilor tablouri spun ele, singure, o întreagă poveste. Aducătoare de mare bucurie celei care le primește.
**1 Martie în zbor…**
”1 Martie în zbor/Îți aduce-un mărțișor” scriam în copilărie, la începutul primăverii pe bilețele colorate. Astăzi, în timpuri mai simple, 1 Martie, ”inscripționat” cu pastă neagră sau albastră, se rotunjește cu grație, marcând ziua cea importantă de nceput de primăvară. Ziua care vine și ea cu primele ore ale unei perioade în care se spune că practicile magice își fac de cap, omul fiind vulnerabil în fața puterii vrăjitoarelor. Dincolo de valența sa magică, mărțișorul a fost dintotdeauna un simbol al regenerării și al începuturilor, care, spre fericirea noastră, se întâlnește doar prin partea locului, la români și bulgari, care i-au dat numele de Martenița și care, la fel ca noi, îl foloseau pentru a se proteja. Iar când vine vorba de istoria mărțișorului, aceasta este mai veche decât timpul, varianta acceptată fiind cea care îi atribuie rădăcinile în Imperiul Roman, când, odată cu prima zi a lunii lui Marte începea și Noul An. Cu vegetație, agricultură și tot tacâmul.
**De la pietricele și argint, la plastic**
Chiar dacă în zilele noastre mărțișorul și-a schimbat simbolistica, fiind confecționat chiar și din plastic, asta nu înseamnă că își reneagă originile. Acelea care ne povestesc despre amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu care erau purtate la gât și care, în timp, s-au ”transformat” într-un ban de argint. ”Cel mai cunoscut talisman este bănuțul de argint sau
de aur, care se atârnă de gâtul sau de mâna copiilor, la 1 Martie. Acest bănuț e botezat mărțișor și este cunoscut în toate părțile locuite de români (…) Scopul acestei atârnări a mărțișorului este ca copiii să fie sănătoși și curați ca argintul la venirea primăverii”, scria Gh. F Ciaușanu în ”Superstițiile poporului român”.
**8 Martie, o zi realistă**
Chiar dacă 1 Martie este ziua semnificațiilor aducând până la noi trăirile oamenilor vechi, ziua de 8 Martie are valențe mult mai practice. Așezată în ziua a opta a Babei, data care marchează Ziua Internaționlă a Femeii vorbește în primul rând despre forța feminină, pentru că subliniază tocmai lupta pentru egalitate dusă de femei. Chiar dacă femeile au considerat-o drept ziua lor multe decenii la rând, începând cu prima parte a secolului XX, ea a primit recunoașterea oficială abia în 1975, de către Organizația Națiunilor Unite. Acela a fost momentul în care ”sărbătoarea” a fost adoptată de multe dintre guvernele ţărilor care până atunci nici nu aflaseră de existenţa ei. Pe melegaurile românești de 8 Martie se sărbătoreste femeia, sărbătoare care până la Revoluția din decembrie ` 89 marca ziua mamei.
