Muzeul de Artă Populară Constanța
Ideea de etnografie în Dobrogea este relativ recentă, datînd din anii ’60, iniţiativa elaborării sale fiind legată de efortul unor colective din muzee, cum ar fi, Muzeul Satului, Muzeul de Artă Populară Bucureşti, Muzeul Brukental Sibiu, animate de dorinţa întregirii hărţii etnografice a ţării cu singura pată albă existentă în spaţiul lor expoziţional, respectiv Dobrogea.
Astfel, colectivul condus de Gheorghe Focşa (Muzeul Satului Bucureşti), după campanii de cercetare privind arhitectura dobrogeană, a reuşit să transfere două gospodării specifice zonei (Ostrov si Jurilocva) precum şi elemente de tehnică populară (mori de vînt de la Sarichioi, Enisala, Valea Nucarilor – Tulcea).
