PANORAMIC COMPONISTIC CLUJEAN II (T.M.C.) 19.10.2026
1. Cristian Bence-Muk – In memoriam Andrei Ágoston pentru vioară (?) (3,5 min.)
Cristian Bence-Muk (n. 31 august.1978, Deva) a absolvit secţia de Compoziţia în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, România, la clasa prof.univ.dr Hans Peter Türk, promoţia 2002, iar în anul 2005 a obţinut titlul academic de „Doctor în Muzică”, specializarea „Creaţie muzicală”, sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Cornel Ţăranu.
În prezent, Cristian Bence-Muk îşi desfăşoară activitatea în calitate de prof. univ. dr. la disciplinele „Forme şi Analiză Muzicală” și „Compoziție” și este președintele Senatului Academiei de Muzică clujene. Din anul 2022 este și vicepreședintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Creaţia sa muzicală cuprinde piese corale, vocale, camerale, simfonice, vocal-simfonice, operă de cameră și balet. A obţinut diferite premii naţionale și internaționale, iar lucrările sale au fost interpretate în cadrul unor concerte în ţară şi străinătate (Franţa, Italia, Suedia, Portugalia, Polonia, Ungaria, S.U.A., etc.) şi au fost publicate la edituri din România şi Elveţia.
Din anul 2022, în colaborare cu Filarmonica „Transilvania” din Cluj-Napoca, a revitalizat tradiția Panoramicelor componistice clujene din cadrul festivalului „Toamna muzicală clujeană” (2022 – 2025), stabilind și un parteneriat cu festivalul internațional „George Enescu” (2023, 2025), de promovare a creației clujene. În 7 decembrie 2023 a obținut premiul de compoziție „George Enescu” al Academiei Române. (203 cuvinte)
Piesa a fost scrisă la comanda violonistului Daniel Szász (prim violonist al orchestrei simfonice din Alabama, S.U.A.), special pentru concertul comemorativ din 8 ianuarie 2023 (din Sala Studio a A.N.M.G.D. Cluj-Napoca, organizat de foștii elevi, studenți și colaboratori), dedidcat memoriei îndrăgitului violonist și profesor Andrei Ágoston, care s-a stins din viață în 2 ianuarie 2022.
Pe de-o parte, materialul muzical al piesei apelează la sunetele „la”, „re”, „mi” și „sol”, preluând litere din numele celebrului interpret clujean (A, D, E, G), iar pe de altă parte, utilizează armonicele superioare ale sunetului fundamental „la” (în special armonicele 9-16). De altfel, cu excepția sunetului „re” natural, celelalte sunete preluate din numele lui Andrei Ágoston fac parte și ele din componența primelor șaisprezece armonice superioare ale sunetului fundamental „la”.
Piesa este structurată ternar, în condițiile în care primele două secțiuni Rubato, fără măsură clar precizată și constantă, încadrează secțiunea mediană, rapidă, în măsura de 13/8 (având pulsația de 3+3+3+2+2), reflectând cele treisprezece litere din numele persoanei comemorate. Forma tristrofică de lied se încheie cu o scurtă Coda (m.51-54), în care materialul melodic de bază al piesei (anticipat din m.13-18) este proiectat în transcendența unei alte lumi, prin flageolete artificiale în registrul supraacut.
2. Șerban Marcu – Anchor cast up to Heaven pentru voce și pian (2025) (4 min.)
Șerban Marcu s-a născut la Brașov în anul 1977 și a urmat cursurile Liceului de Artă din localitate. Este admis în anul 1996 la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la secția Compoziție, la clasa compozitorului Cornel Țăranu. Absolvă în anul 2001, rămânând cadru didactic în instituția mai sus menționată, la disciplinele Armonie, Contrapunct, Aranjament coral și Compoziție. Creația sa cuprinde lieduri, lucrări instrumentale (Narcis pentru flaut solo, Mirror Spiders și Fifths and Drifts pentru pian, Balkan Toccata pentru orgă etc.), lucrări camerale (ThReeILLS pentru violă, corn și trombon, Necântec pentru fagot și cvintet de coarde, Toccata impaziente pentru vioară, clarinet și pian etc.), lucrări corale (Imnul Heruvic, Tatăl nostru, Pajul Cupidon), o operă (Lecția), două balete (Arahneea și orfeuridice) și poemul pentru orchestră Acteon. Lucrările sale sunt prezente în festivalurile naționale de prestigiu: Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, Festivalul Cluj Modern, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Muzicii Românești Iași etc.
Liedul Anchor cast up to heaven este inspirat din sculptura „Ancora aruncată-n Cer” de Liviu Mocan și este pe versurile poetei Jill Peláez Baumgartner. Ancora care ține umanitatea pe linia de plutire – jertfa lui Isus Cristos – este simbolizată muzical prin cele două registre extreme ale pianului. Acompaniamentul pianului „pictează” și alte imagini ale textului: vâltoarea în care „barca” umanității se chinuie să plutească, fragilitatea acestei „bărci” etc. Scriitura este sobră, cu unele momente de învolburare și cu altele de reflecție intimă, alternând momente mai dense armonic cu momente transparente, de unison între vocea de soprană și pian.
3. Gáspár Veress – Trei studii de cvarte pentru pian (2019/2025) (8 min.)
Gáspár Veress a început studiul pianului la Liceul de Muzică ”Sigismund Toduță” din Cluj, urmând apoi cursurile Academiei Muzică ”Liszt Ferenc” în Budapesta. Revenind în Cluj își continuă studiile masterale în cadrul Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” la clasa prof. univ. dr. Adriana Bera, urmând ca în anul 2021 să își finalizeze studiile de licență la compoziție în cadrul aceleiași instituții, sub îndrumarea prof. univ. dr. Adrian Pop și conf. univ. dr. Șerban Marcu.
A participat la numeroase cursuri de măiestrie de pian și de compoziție, respectiv la programe de perfecționare precum Bursa de creație ”Communitas” (2015, 2020) sau Bursa Erasmus – Mozarteum, Salzburg (2014).
A susținut apariții scenice ca pianist solist, membru al unor ansambluri camerale și acompaniator în România și în străinătate (Ungaria, Austria, Coreea de Sud). A obținut premii la concursuri de interpretare pianistică și compoziție, între care Marele Premiu la Concursul Național de Compoziție „Ștefan Niculescu” din București (2021).
În prezent este doctorand al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, sub îndrumarea prof. univ. dr. Adrian Pop. Din 2022 predă seminare de armonie, contrapunct, orchestrație, aranjament coral și citire de partituri, activând și ca pianist corepetitor la clasa de saxofon.
Trei studii de cvarte pentru pian formează un ciclu construit în jurul unui material intervalic comun, tratat diferit de la o piesă la alta. Primul studiu, Allegro meccanico, compus în 2019, are un caracter mecanic, percusiv. La baza piesei se află un motiv care descrie un arpegiu ascendent de cvarte; transformările sale contribuie la articularea întregului discurs muzical. Tempo flessibile, compus în 2025, reprezintă centrul contrastant al ciclului. Atmosfera este mai interiorizată și contemplativă, iar muzica se desfășoară liber, ca un recitativ instrumental. Aici, materialul de cvarte se construiește treptat în acorduri și clustere, iar liniile melodice se desprind din interiorul texturii. Transformările sunt lente și subtile, bazate pe adăugarea sau eliminarea unor sunete și pe schimbarea registrelor.
Tempestoso, tot din 2025, readuce caracterul ritmic și incisiv al primei piese, dar într-o scriitură mai densă și mai instabilă. Motivul-suspin și materialul de cvarte apar în ipostaze diferite, de la figurații și arpegii la ostinato-uri și sonorități simultane. Prin contrastul dintre cele trei studii, ciclul urmărește felul în care același material poate genera lumi sonore foarte diferite, păstrând totuși o identitate comună.
4. Matei Pop – Zeul nominativ pentru voce și pian (2026) – p.a.a. (4 min.)
Matei Pop a absolvit studiile de compoziție la Academia Națională de Muzică „G. Dima” și este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cultivând genurile vocal, coral și instrumental.
Dintre cele 20 premii obținute în calitate de compozitor se disting Premiul I la secțiunea de lied a Concursului European de Compoziție „The Roads of Romanticism” (Varșovia–București–Strasbourg–L’Aquila, 2007) și Premiul I la trei ediții ale Concursului „Lăudați pe Domnul!”, organizat de Patriarhia Română, în 2018, 2019 și 2021.
Compozițiile corale ale lui Matei Pop au fost interpretate de formații precum Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, Corul „Te Deum laudamus”, Corul „Cappella Transylvanica” și corurile Filarmonicilor „Transilvania” din Cluj-Napoca și Oradea.
Ciclul simfonic „Salbă maramureșeană” a fost prezentat de filarmonici din România și din străinătate, inclusiv de Orchestra Filarmonicii Rivne din Ucraina și Orquesta Sinfónica de Piura din Peru. Unele creații au fost înregistrate de Radiodifuziunea Română și Teleradio-Moldova.
A publicat la Editura MediaMusica volumul „Coruri mixte”, iar volumul „Coruri pentru voci egale” se află în pregătire.
În paralel cu activitatea componistică, desfășoară o bogată activitate dirijorală, însumând aproximativ 500 de apariții. În prezent este conferențiar universitar la Academia Națională de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca.
„Zeul nominativ” de Marcel Petrișor e o parabolă despre iubire ca reinventare a limbajului și despre poezie ca reinventare a lumii. Personajul central e o ființă ce are puterea de a da nume lucrurilor și, prin numire, de a le face să existe. În tărâmul său magic, zeul-poet schimbă rangurile, răstoarnă sensurile consacrate și vede lucrurile ca pentru întâia oară, dându-le un nume pe care nimeni nu l-a mai folosit.
Revolta împotriva șabloanelor e distilată într-un singur principiu puternic: „numele-s spuse doar o dată / ca să nu-și piardă gustul bun”. Zeul-poet caută o limbă vie, mereu proaspătă.
Toată energia îi vine însă din iubire. Femeia lui, Rara Avis in Terris, îi provoacă dezvățul de cuvintele și de definițiile vechi, dând astfel naștere unei mitologii intime, unui vocabular propriu al cuplului.
Doar aparent paradoxal, zeul cuvintelor ajunge în cele din urmă la tăcere: un singur cuvânt încărcat de sensuri poate spune mai mult decât o întreagă retorică.
În final, iconoclastul devine „zeu cuminte”, adoarme în iarbă, iar „foșnetul de cuvinte” și „silabele de verdeață” întorc limbajul în natură, pe când poetul și zeul se dizolvă în creuzetul originar.
Ultimul vers închide cercul: cel care a pus nume și a rescris sensuri primește, la rândul lui, un nume tandru de la femeia iubită: „Dragul meu Zeu Nominativ”.
Compozitorul Matei Pop înveșmântează poezia lui Marcel Petrișor într-o muzică cu pronunțat iz neoromantic, având mai degrabă aspectul unei arii decât al unui lied propriu-zis.
Marcel Petrișor: Zeul nominativ
Ești zeul meu nominativ
Mi-ai spus odată iubitoare
Dai nume noi la dor, la floare
Transformi fioru-n substantiv
Tu mă strigi Avis in Terris
Obișnuința-mi zvârli-n foc
Vinzi tot ce știu la iarmaroc
Și iei bilet, doar dus, spre vis
Acolo-i țara ta zurlie
Te-nvârți vioi ca o morișcă
Botezi îndată tot ce mișcă
Regină pui o păpădie
Numele-s spuse doar o dată
Ca să nu-și piardă gustul bun
Gramatica-i carne de tun
Sintaxa e trasă pe roată
Spânzuri în treacăt vorba goală
Tăceri-i zici vocabular
Limba de lemn din galantar
O lapidezi și-o arzi cu smoală
Compui o slovă ce-o-nțeleg
Vântul și apa, ploaia bună
Imi spui Iubită, taci o lună
Căci mi-ai spus tot, eu să dezleg
Prea obosit de pus prenume
Te culci în iarbă, zeu cuminte
Și-apoi din foșnet de cuvinte
Cobori o noapte peste lume
Privești în gol, contemplativ
Târziu adormi; îți curg pe față
Prin somn, silabe de verdeață…
Dragul meu Zeu Nominativ!
5. Hans Peter Türk – Ostinati per Organo (2003) (8,5 min)
n. 1960, Sibiu
Format inițial la Brașov sub îndrumarea primului său mentor, organistul Viktor Bickerich, a urmat studii de compoziție la Conservatorului din Cluj cu Sigismund Toduță, devenind ulterior cadru didactic al instituției academice clujene. A îmbinat preocupările sale componistice cu cele din domeniul muzicologiei (remarcabila teză de doctorat „Contradominanta în creația lui W:A:Mozart, 1978, colaborarea cu maestrul său Sigismund Toduță la monumentalul studiu dedicat muzicii bachiene) și cu misiunea didactică, fiind unul din cei mai apreciați profesori de armonie și compoziție ai Academiei de Muzică „Gh. Dima”. A fost distins cu Premiul Academiei Române (1979), cu Premiul Johann-Wenzel-Stamitz din Esslingen (1995) şi Premiul de compoziţie al oraşului Coesfeld/Germania (1995). A fondat şi condus Academia Bach din Cluj-Napoca (1992-1999), a fost preşedinte-fondator al Fundaţiei Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca (1991).
Lucrarea „Ostinati per organo” a fost compusă în anul 2003 și este dedicată fiului autorului, organistului Erich Türk. Așa cum sugerează și titlul, piesa se bazează în întregime pe diverse succesiuni ritmico-melodice repetitive. Construcția sa îmbină cinci secțiuni distincte, marcate de indicațiile de tempo și caracter: Improvisando, Fluente, Tranquillo, Agitato și Helle,/Scharf (luminos, ascuțit) / Dunkel/Grollend (întunecat, tunător). Cu toate acestea, discursul muzical se desfășoară continuu, fără pauze între părți, evidențiind o arhitectură sonoră densă și monumentală. Ascultătorul este invitat să urmărească modul în care o formulă ritmică scurtă acumulează tensiune prin explorarea posibilităților sonore contrastante ale orgii.
(Amalia Erdős)
6. Adrian Pop – Iubiri uitate pentru voce și pian (2020) – p.a. (6 min.)
Născut la Cluj în anul 1951, compozitorul Adrian Pop s-a format sub îndrumarea succesivă a maeştrilor Sigismund Toduţă şi Cornel Ţăranu. Afirmarea sa în context naţional şi internaţional s-a produs la sfârşitul anilor ’70, prin câteva lucrări simfonice şi corale ce au dobândit un durabil succes. Creaţiile sale au fost onorate de-a lungul timpului cu numeroase premii (în mai multe rânduri Premiul Uniunii Compozitorilor din România, Premiul „George Enescu” al Academiei Române, premii la concursuri internaţionale de compoziţie în Franţa, Italia, Austria, Spania, Africa de Sud). A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural acordat de Preşedintele României şi este Cavaler al „Ordre des Arts et des Lettres”, acordat de Ministerul Culturii din Franţa.
Adrian Pop este actualmente profesor de compoziţie la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj.
Iubiri uitate – Trei melancolii pe versuri în limba română de Paul Celan
1. Poem pentru umbra Marianei
2. Tristețe
3. Fragment dintr-un poem neterminat
Paul Celan (pe numele său adevărat Paul Antschel) a fost unul din cei mai venerați poeți germani din cea de a doua jumătate a secolului XX. Evreu bucovinean de cultură germană, posedând și o cultură românească perfect asimilată, Celan și-a petrecut o parte a tinereții la București, lucrând ca redactor la Editura Cartea Rusă, înființată în 1944, îndată după Război. S-a integrat în societatea literară bucureșteană alături de nume precum Nina Cassian, Gellu Naum, Vladimir Colin, Ovidiu Crohmălniceanu ș.a. În această perioadă a scris și un mic număr de poezii în limba română. După emigrare (1949) și stabilirea la Paris, a continuat să scrie în limba germană, limba sa maternă, devenind un nume-reper al literaturii germane.
Poemele sale românești sunt așadar o absolută raritate, nepublicate în antologiile sale, cunoscute doar de prietenii români din tinerețe. Impregnate de o fină tentă suprarealistă, ce persista în mediile literare chiar și în plină perioadă stalinistă, versurile sunt fragmentare; ele rememorează momente ale unor relații sentimentale din acea perioadă bucureșteană și vădesc o sensibilitate aparte, de mare calitate lirică.
Am scris acest mic ciclu în anul 2020, cu ocazia unor manifestări dedicate figurii lui Paul Celan, organizate în Germania, la invitația clujeanului – actualmente berlinez – Gabriel Irányi, căruia îi sunt recunoscător pentru această provocare.
7. Áron Török-Gyurkó – Liquid pentru clarinet și pian amplificat (2023) (7 min.)
Áron Török-Gyurkó (n. 1989, Cluj-Napoca) este compozitor și cadru didactic al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, predând disciplinele Forme și analize muzicale, respectiv Polifonie.
A studiat compoziția în cadrul aceleiași instituții, sub îndrumarea profesorilor Péter Szeghő, Adrian Pop și Cornel Ţăranu, și la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, în clasa compozitorului László Tihanyi. Pe parcursul studiilor a participat la masterclass-uri susținute de compozitori precum Tristan Murail, Péter Eötvös, Allain Gaussin, Yann Robin, Hèctor Parra ș.a.
A obținut titlul de doctor cu teza intitulată „Micromorfologia discursului muzical. Viziuni contemporane asupra materialului sonor și a construcției entităților sonore complexe”, cercetare care investighează principiile de construcție microstructurală și procesele de articulare interoară ale sonorităților compozite. Această preocupare se reflectă constant și în creația sa, atât printr-o atenție sporită acordată detaliului timbral, cât și prin explorarea extinsă a posibilităților tehnice și expresive ale instrumentelor.
Lucrările sale se concentrează în principal asupra scriiturii pentru ansambluri, dar includ și muzică vocală, corală, orchestrală, electronică și de teatru. Acestea au fost interpretate atât în România, cât și în străinătate (Austria, Franța, Germania, Ungaria, Ucraina) și sunt prezente frecvent în programele unor festivaluri de referință, precum Festivalul Internațional George Enescu, Cluj Modern, Meridian sau Săptămâna Internațională a Muzicii Noi.
Din 2026 este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
Lucrarea Liquid pentru clarinet și pian amplificat clădește un discurs muzical care se desfășoară sub forma unui material sonor global „fluid”, într-o continuă mișcare, transformare, comportându-se ca o substanță lichidă. Sonoritățile conturate de clarinet se infiltrează ușor în valurile sonore ale pianului, iar interacțiunile lor rezultă diferite amestecuri și texturi timbrale, uneori cu izbucniri bruște sau sonorități zgomotoase abundente. De fapt, întregul proces muzical se bazează pe ideea extinderii limitelor timbrale convenționale ale celor două instrumente, implicând sonorități diverse, de la microzgomote fine amplificate până la conglomerate sonore dense, uneori violente.
8. Eugenia Cibisescu-Duran – Frammenti di tempo pentru ansamblu (2025) – . (8 min.)
Eugenia-Tatiana Cibisescu-Duran (n. 1999, Cluj-Napoca), compozitoare română a numeroase lucrări camerale, orchestrale și vocal-instrumentale interpretate în România și Germania, cu licență și master în compoziție, în prezent este asistent univ. drd. la ANMGD Cluj-Napoca, este dirijorul ansamblului de muzică contemporană Art Contrast, cu care a susținut numeroase recitaluri. Este membră a UCMR și ARFA și a câștigat numeroase premii la pian (Premiul I la Concursul Pro Piano, la Festivalul J.S. Bach, Premiul al II-lea și Premiul pentru prima audiție a unei lucrări românești la Concursul Sigismund Toduță, Bistrița), citire de partituri (Premiul I la Concursul Ferdinand Weiss, 2019, 2022) și concursuri de compoziție (Premiul II la Concursul Mihail Jora, 2022).
A participat la cursuri internaționale de compoziție cu compozitorii Bruno Mantovani, Ivan Fedele, Amos Elkana, Boaz Ben Moshe, Nadav Lev, Jan Dušek.
De asemenea, a participat la proiecte internaționale precum Move online Choreography and Music Masterclass în cadrul Școlii Internaționale de Vară (2020, 2021)
Ca dirijoare a ansamblului Art Contrast a participat la recitaluri de muzică contemporană cât și la festivaluri internaționale precum Toamna Muzicală Clujeană (2025) si Festivalul George Enescu (2023, 2025).
Frammenti di tempo, lucrare ce se încadrează în sfera aleatorismului controlat, propune o succesiune de momente contrastante ce pun în evidență o diversitate de stări sufletești, amintiri, imagini ale unei vieți fragmentate de timp.
9. Aurelian Băcan – Electric Troubadour pentru saxofon și pian (2015/2026) – p.a.a. (10 min.)
Clarinetist și compozitor apreciat în ambele ipostaze, Aurelian Băcan și-a început călătoria în lumea muzicii la vârsta de șase ani cu studiul acordeonului. La 11 ani a descoperit clarinetul sub îndrumarea profesorului Petrea Gogu la Liceul de Arte Hariclea Darclée din Brăila, pe care l-a perfecționat în liceu la clasa prof. László Gheorghe a Colegiului de Muzică Sigismund Toduță din Cluj-Napoca și mai departe, până la absolvirea studiilor universitare de licență și masterat (la clasa prof. univ. dr. Ioan Goilă și conf. univ. dr. Flavius Trif, în cadrul Academiei Naționale de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca). Mentori la disciplina muzică de cameră i-au fost: prof. univ. dr. Ferenc László, prof. univ. dr. Veronica Negreanu și conf. univ. dr. Răzvan Poptean. Este activ atât ca solist cât și ca membru în diferite ansambluri, cum ar fi Ansamblul AdHoc, Cvintetul Duende, Trioul Axis Mundi etc., totodată și membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A absolvit ulterior și Facultatea de compoziție în cadrul aceleiași academii (cu prof. univ. dr. Adrian Pop și prof. univ. dr. Hans Peter Türk). Calitățile sale au fost recunoscute de nume precum György Kurtág, Reto Bieri, François Benda la diverse cursuri de măiestrie.
În anul 2019 obține cu summa cum laude titlul de doctor în muzică (coordonator prof. univ. dr. Cristian Misievici) pentru teza cu titlul: Actul componistic și dinamica sa din perspectiva compozitorului interpret – Reflecții asupra traseului creator personal
În prezent este solo-clarinetist în Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca (membru din 2009) și lector universitar doctor în cadrul Academiei Naționale de Muzică Gheorghe Dima (din 2019) la catedra de muzică de cameră, rămânând foarte activ și în domeniul compoziției.
„Lucrarea aceasta am început-o în 2015, un an care pentru mine, a fost „acel” an din viața oricărui compozitor în care nu-ți reușește nimic. Eram istovit după ce, la sfârșitul lui 2014, terminasem poemul pentru orchestră „Romeo și Julieta”, dar nu voiam să mă opresc.
Pe-atunci mergeam la festivaluri precum Electric Castle sau Untold și mi-a venit ideea unei muzici care să aibă în prim-plan un trubadur medieval, dar contemporan: un petrecăreț care merge la festivaluri și experimentează diferite stări. Inițial, am conceput lucrarea pentru tubă și pian. Mi s-a părut destul de comic ca trubadurul să fie tubist. Ba chiar avea și un titlu pe măsură: „Electric Tubadur”.
În 2015 am început lucrarea, dar n-am reușit să o duc prea departe. A rămas astfel în așteptare până în 2020, când mi-am revizuit și dus la bun sfârșit aproape toate lucrările începute de-a lungul anilor. Atunci am finalizat-o și pe aceasta, în versiunea pentru tubă și pian.
Au mai trecut câțiva ani și am început să mă gândesc că personajului i s-ar potrivi poate mai bine un saxofonist decât un tubist. Cu ocazia acestui eveniment, am revenit asupra lucrării și am rearanjat-o pentru saxofon tenor, într-o versiune cât mai idiomatică instrumentului.
Despre muzică n-am să spun prea multe. Mai bine să fie ascultată. Exprimă stările trubadurului printr-o virtuozitate explozivă, specifică universului meu componistic. Are de toate: contemporan, modern, romantic, un mixt care sper să fie pe placul tuturor.
Lucrarea este dedicată lui Zoli și Cristinei, cei care dau viață trubadurului pe scenă.
Audiție plăcută!”
10. Tiberiu Herdlicska – Pași rătăciți printre șoapte pentru voce și ansamblu (2026) – p.a.a. (8 min.)
Tiberiu Herdlicska (n. 1984) este un tânăr pianist și compozitor format pe băncile Academiei de Muzică clujene, profund preocupat de fenomenul muzical contemporan.
În calitate de pianist obține numeroase premii la concursuri și participă la masterclassuri cu pianiști precum Dana Borșan sau Viniciu Moroianu. Realizează numeroase prime audiții de muzică contemporană și promovează creația pianistică nouă.
În calitate de compozitor, obține premii la concursuri precum “Liviu Comes” (Cluj-Napoca) sau “De la romantici la contemporani” (București). Participă la masterclassuri de compoziție unde lucrează cu Dan Dediu, Christian Henking, Philip Cashian, Kenneth Hesketh sau Param Vir. Lucrările sale au fost programate în festivaluri precum Toamna muzicală clujeană, Cluj Modern, Săptămâna internațională a muzicii noi (București), Festivalul “Ligeti”(Cluj-Napoca), Festivalul Muzicii Românești (Iași) sau Festivalul Meridian (București).
Pași rătăciți printre șoapte…
Fundal alb…colorizare cinematografică…chroma key…cyclorama…spațiu nesfârșit…
O voce îngână, împletește tânguiri…pânză de sonorități stranii…șoapte rătăcite.
Treptat se acumulează zgomote, timbralități familiare…semnale asurzitoare…falduri lichide…
Deodată aruncați în mașinăria urbană, vacarmul rutinei…ancorați în rețetarul cotidian al vieții…o mie de gânduri dizolvate într-o clipită. Nu reușim să surprindem niciunul, se evaporă înainte de a le conștientiza…încetinește, respiră…dincolo de tăceri și răbufniri, o viață interioară amuțită de urgențe și exteriorități sufocante…
Răspundem în grabă oricărei întrebări fără rost și esență, dar…
Te-a întrebat cineva astăzi dacă ești fericit?
