Marți, 𝟑 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, începând cu ora 𝟏𝟕:𝟎𝟎, vă așteptăm la evenimentul MIȘCAREA EDITORIALĂ ECHINOX, care va avea loc la Centrul de Cultură Urbană – Casino din Cluj-Napoca.
𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢:
𝟏. 𝐄𝐮𝐠𝐞𝐧 𝐔𝐫𝐢𝐜𝐚𝐫𝐮 – 𝟖𝟎
Sărbătorirea scriitorului Eugen Uricaru, la împlinirea vârstei de 80 de ani, și lansarea trilogiei „Stele căzătoare”, alcătuită din volumele: „Pasărea cerului”, „Rug și flacără” și „Vreme în schimbare”.
Prezintă: Ion Pop.
𝟐. 𝐈̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐇𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐚̆𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮
Lansarea volumului „Diligența de seară”, cu ilustrații de Jacques I Androuet du Cerceau, Mihai Barbu, Amalia Calujnai, Florin Creangă, Constantin Dragomir, Ioan Marchiș, Tudor Jebeleanu.
Prezintă: Ioan-Aurel Pop.
𝟑. 𝐈̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩𝐞𝐬𝐜𝐮
Lansarea volumului „Primăvara din iarnă”, cu ilustrații de Sorin Câmpan.
Prezintă: Ioan Chirilă.
În final, lectură publică și sesiune de autografe.
Organizatori: Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană.
Parteneri: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Centrul de Cultură Urbană – Casino Cluj-Napoca.
𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐢𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 „𝑺𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒄𝒂̆𝒍𝒂̆𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆”:
Ioan Holban: „Aceste romane ale lui Eugen Uricaru cresc pe structura unui timp al crizei, a unui timp-epocă foarte sensibil din istoria românității ardelene din secolul al XIX-lea, cu neliniștile, amenințările și misterul unui destin necunoscut, imprevizibil, aflat în mâinile imperialilor de la Viena. Cititorul e invitat să asume translația textului dinspre istorie și document spre adâncimile conștiinței și ființei interioare ale protagonistului, în simbol și parabolă”.
𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 „𝑫𝒊𝒍𝒊𝒈𝒆𝒏𝒕̦𝒂 𝒅𝒆 𝒔𝒆𝒂𝒓𝒂̆”:
Aurel Sasu: „În poezia lui Horia Bădescu, iubirea nu este nici simplă adiere de vânt, nici sufletul mușcând din țărmul veșniciei sale; este un impuls aureolat de voluptate, singura rană nevindecabilă a trupului, un alai de erezii ale gândului și o mitologie, marele mister, al aproapelui care desparte. Baladele lui Horia Bădescu sunt efulgurări ale extazului, ale unei voluptăți în care femeia este doar potirul de minune și de frumusețe blagiană. Neastâmpărul sfânt al unor clipe nupțiale, implozia de lumină și sacerdoțiul pentru cel dintâi și cel de pe urmă mister liturgic al ființei umane”.
𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 „𝑷𝒓𝒊𝒎𝒂̆𝒗𝒂𝒓𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝒊𝒂𝒓𝒏𝒂̆”:
Ion Pop: „În tot ce a scris până acum, Adrian Popescu păstrează această amprentă originară, o muzicală reverberație de arhetipuri, o memorie înfiorată de tipare inițiale. Fără nicio ridicare emfatică a mâinii ori a vocii, cu o modestie și cu un fel de umilință, cu justificată trimitere spre franciscanism, în fața a ceea ce, pentru un număr de spirite atente la ceea ce rămâne, se mai poate numi «misterul lumii». Adică o aură neafectată de procesul, așa de însemnat și de neliniștitor pentru alții, al reproductibilității tehnice a operei în civilizația noastră de imaginar generalizat și precar; întrucât vizează permanentul, ceea ce în fragilul joc al vieților de fiecare zi se conservă, inalterabil. Cum se exprimă undeva, poetul refuză mereu să abdice de la «înțelesul minunii»”.
𝐄𝐮𝐠𝐞𝐧 𝐔𝐫𝐢𝐜𝐚𝐫𝐮 s-a născut la 1 noiembrie 1946, în Buhuși, județul Bacău. Este poet, prozator, traducător și scenarist de film, fondator al Cenaclului literar „Echinox” și al revistei omonime, al cărei prim număr l-a coordonat în calitate de redactor-șef. A debutat editorial în 1974 cu volumul de povestiri „Despre purpură”. A publicat două volume de versuri, „Despre ce vorbim” (2018) și „Locuri părăsite” (2021), apărute la Editura Junimea, precum și 20 de volume de proză. Printre acestea se numără „Supunerea” (2006), „Cât ar cântări un înger” (2008), „Plan de rezervă” (2011) și „Beniamin” (2014), apărute la Editura Cartea Românească, „Permafrost” (2017), „Grădina Paradisului” (2020) și „Ieșirea din Pustie” (2021), apărute la Editura Polirom. A tradus din Alexandr Soljenițîn, Curzio Malaparte și Italo Calvino. A fost laureat, de două ori, al Premiului Academiei Române pentru roman și de două ori al Premiului Uniunii Scriitorilor din România pentru roman. I-au fost decernate Premiul Național de Proză „Ion Creangă – Opera Omnia”, Premiul Național pentru excelență în roman acordat de revista „Contemporanul”, Premiul Internațional pentru roman „Balkanika”. A fost distins cu Premiul „APLER” pentru „Opera poetică” a lui Konstantinos P. Kavafis – pe care a tradus-o în limba română împreună cu Dimitrios Kanellopoulos –, publicată în 2023, în ediție bilingvă, de Editura Școala Ardeleană. Romanele sale au fost traduse în Franța, Italia, Germania, Ungaria, Rusia, Serbia, Macedonia, Vietnam, China. În anul 2025, Editura Școala Ardeleană a publicat romanul „Pasărea cerului”, iar în 2026, „Rug și flacără” și „Vremea în schimbare”, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la nașterea autorului. Cele trei romane fac parte din trilogia „Stele călătoare”, construită în jurul unor fapte istorice din trecutul românilor din Transilvania și al luptei acestora pentru libertate și unitate.
𝐇𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐚̆𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮 (n. 24 februarie 1943 la Aref pe Argeș) este poet, prozator și eseist, doctor în litere, jurnalist și diplomat; laureat al Premiului de poezie al Uniunii Scriitorilor și al mai multor premii ale Filialei Cluj a acesteia, al câtorva importante festivaluri internaționale, al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991) și al Premiului European de poezie francofonă „Léopold Sédar Senghor” (2004); membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor Francezi, membru al Maison Internationale de la Poésie de Bruxelles și al CIRET, membru de onoare al Academiei Francofone și al Uniunii Poeților Francofoni, membru corespondent al Academiei Metropolitane de Litere și Arte din Feira de Santana, Brazilia. A publicat peste treizeci de volume de poezie, eseuri și romane, apărute în România, Franța, Belgia, Bulgaria, Macedonia, Spania, Vietnam. Membru fondator al grupării „Echinox” și al Societății Culturale și Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. Comandor al Ordinului național român „Meritul Cultural” și cavaler al Ordinului național francez „Les Palmes académiques”. Printre cele mai recente volume: „O noapte cât o mie de nopți” (roman, Limes, 2011), „Cărțile viețuirii” (poeme, Eikon, 2013), „Roulette russe” (poeme, Ed. L’Herbe qui tremble, 2015), „Zborul gâștei sălbatice” (roman, ed. a II-a, Școala Ardeleană, 2015), „Le poème va pieds nus” (poeme, Ed. L’Arbre à paroles, 2016), „Decameronice” (poeme, Școala Ardeleană, 2017), „Doar din pământul patriei” (eseuri, Școala Ardeleană, 2018), „Joia patimilor” (roman, ed. a IV-a, Școala Ardeleană, 2018), „Căderea din Rai” (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), „Poduri și vămi” (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), „O sută și una de poezii” (poeme, Editura Academiei Române, 2020), „Dinaintea ta merge tăcerea” (poeme, Școala Ardeleană, 2021), „Între Scila și Caribda, încotro?” (eseuri, Școala Ardeleană, 2022), „E toamnă nebun de frumoasă la Cluj”. Poeme alese și rostite de autor (ediție revăzută și adăugită, Școala Ardeleană, 2022), „Rana ascunsă a fiecărei zile” (poeme, Școala Ardeleană, 2023), „Proba oglinzii” (eseuri, Școala Ardeleană, 2024), „Cafeneaua îngerilor” (eseuri, Școala Ardeleană, 2025), „Wan Qiao Wan Guan / Poduri și vămi” (memorialistică, Shanghai, 2025), „La răsărit de paradis. Cronica unui deceniu” (memorialistică, Școala Ardeleană, 2026). În 2018, Editura Școala Ardeleană a publicat volumul „Reflexe francofone. Receptarea operei lui Horia Bădescu în spațiul cultural francofon” (ed. Ilie Rad), iar în 2026 a apărut monografia „Horia Bădescu. Existență și creație”, semnată de Mircea Popa.
𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩𝐞𝐬𝐜𝐮 s-a născut la 24 mai 1947 în Cluj. Este poet, echinoxist din prima generație, eseist și traducător. Debut în volum: „Umbria” (1971). Corector, redactor, apoi redactor-șef (1999-2020) la revista „Steaua”. Versurile i-au fost traduse în volume în limbile germană (Franz Hodjak), franceză (Gérard Bayo), macedoneană (Dimo Dimcev și Dumitru M. Ion), maghiară (Farkas Árpád), precum și în antologii în diverse limbi (spaniolă, greacă, ebraică, engleză etc.). A fost distins cu Premiul Academiei Române (1989), premii ale Uniunii Scriitorilor din România (1971, 1979, 1997), Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2007), Premiul „Tudor Arghezi” (2013), Premiul „Lucian Blaga” (2017), Premiul „Cartea anului’’, ex aequo, acordat de „România literară” (2018), Premiul național de literatură (2023). A publicat volumele de poezie: „Umbria” (Dacia, 1971), „Focul și sărbătoarea” (Dacia, 1975), „Cîmpiile magnetice” (Eminescu, 1976), „Curtea medicilor” (Eminescu, 1979), „Suburbiile cerului” (Eminescu, 1982), „O milă sălbatică” (antologie, postfață de Mircea Iorgulescu, Cartea Românească, 1983), „Proba cu polen” (Dacia, 1984), „Vocea interioară” (Dacia, 1987), „Călătoria continuă” (Cartea Românească, 1989), „Pisicile din Torcello” (Albatros, 1997), „Fără vârstă” (prefață de Dan Cristea, Cartea Românească, 1998), „Poezii” (antologie, Vitruviu, 1998), „Umbria” (antologie, Vinea, Colecția Ediții definitive, 2000; ed. a II-a: 2007, prefață de Ștefan Borbély), „Drumul strâmt” (Dacia, 2001), „Dimineața în forul roman” (Limes, 2007), „Poezii religioase” (antologie și prefață de Ion Buzași, Galaxia Gutenberg, 2010), „Ieșirea în larg” (antologie, Colecția Poeți, laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, postfață de Ion Pop, Paralela 45, 2010), „Cuibul” (antologie, Tipo Moldova, 2011), „Costumul negru” (Cartea Românească, 2013), „Corso” (Cartea Românească, 2018), „Poezii. 1971-2018” (Școala Ardeleană, 2018 – Premiul „Cartea anului”, ex aequo, acordat de revista „România literară”), „Planetă dificilă” (Junimea, 2021), „Eu am slujit poezia” (Știința, 2024).
Participarea este gratuită.
