Art Safari New Museum: peste 200 de lucrări și obiecte istorice în expoziția „Război și pace”

Art Safari New Museum prezintă capodopere și valori ale patrimoniului național în expoziția „Război și pace”

Expoziția „Război și pace” reunește peste 200 de lucrări și obiecte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Național de Artă al României, Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Național Brukenthal și ale altor muzee, precum și din colecții private.

Expoziția „Război și pace” din Pavilionul Istoric al Art Safari New Museum reunește capodopere de importanță națională și o serie de valori din colecțiile unor prestigioase instituții românești de cultură, între care Biblioteca Academiei Române (BAR), Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Brukenthal. De la sabia lui Tudor Vladimirescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu până la fotografiile lui Szathmári și schițele lui Nicolae Grigorescu de pe front, piesele expuse spun istoria prin obiecte și imagini și o fac mai ușor de înțeles și îndrăgit de publicul larg.

Expoziția poate fi vizitată până pe 20 decembrie 2026, în cadrul sezonului curent, pe Strada Amzei nr. 13, din București.

Semnată de Dragoș Vărșăndan, expoziția propune un eseu vizual despre modul în care violența a fost, de-a lungul secolelor, învestită cu sens și glorie, în timp ce pacea a rămas mereu o stare fragilă și trecătoare. Traseul pornește de la Columna lui Traian și ajunge, prin ororile Marelui Război și lupta de clasă a propagandei comuniste, la felul în care arta românească a consemnat starea permanentă de conflict și rara ei excepție, pacea.

Expoziția include importante lucrări de Grigorescu, Aman și Tonitza, alături de fotografii, documente, reviste și schițe din colecțiile partenerilor.

Dragoș Vărșăndan, autorul expoziției: „«Război și pace» este o expoziție despre trecut, care s-a născut dintr-o neliniște foarte prezentă. Pentru a spune o poveste completă, am avut de asamblat un puzzle ale cărui piese se află în colecțiile mai multor instituții. Cele peste 200 de lucrări din expoziție vin din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național Brukenthal, Bibliotecii Academiei Române și ale altor muzee, precum și din colecții private. Le mulțumesc pentru generozitatea cu care ne-au deschis colecțiile. Istoria devine astfel o poveste pe care vizitatorii o pot privi, iar la final pot înțelege mai bine valoarea păcii prin memoria prețului plătit atunci când ea dispare.”

Din spațiul cercetării, în dialog viu cu societatea

Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române: „Biblioteca Academiei Române deține, în cadrul Cabinetului de Stampe, Muzică, Hărți, un fond documentar impresionant, alcătuit din lucrări de grafică și fotografii ale artiștilor români și străini. Anul acesta, sprijinim Art Safari prin acordarea, cu titlu de împrumut, a unui număr de 26 de bunuri culturale mobile, reprezentând lucrări de grafică ale unor mari artiști: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ștefan Stoica Dumitrescu etc.

De asemenea, am împrumutat două albume fotografice ale artistului Carol Popp de Szathmári, precum și șase fotografii din secolul al XIX-lea. Nu în ultimul rând, am împrumutat și fotografia inedită care îi înfățișează pe Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939, contribuind astfel la expoziția «Brâncuși și muzele sale». Pentru noi, este important ca valorile păstrate în colecțiile Bibliotecii să fie cunoscute de un public cât mai larg și să iasă, atunci când condițiile de conservare o permit, din spațiul cercetării și să intre într-un dialog viu cu societatea.”

Fotografii din Războiul de Independență (1877–1878) de Carol Popp de Szathmári

Carol Popp de Szathmári, pictor și fotograf al Curții Domnești, a însoțit armata română în Bulgaria. Albumele „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din Campania 1877–1878”, din colecția Bibliotecii Academiei Române, reunesc imagini ale Armatei Române, cu tabere, spitale de campanie și poziții militare din timpul Războiului de Independență.

Fotografiile pe hârtie albuminată transformă războiul într-o succesiune de mărturii vizuale, care sunt deopotrivă documente istorice și exemple ale reprezentărilor oficiale. Unul dintre cele două albume este dedicat lui Ion Kalinderu, administrator al Domeniilor Coroanei și colecționar de artă.

Fotografia „Răniți la Ambulanța Grivița”, realizată de Szathmári, arată consecințele fizice ale războiului: corpuri imobilizate, bandaje, paturi improvizate și îngrijire acordată în aer liber, într-un registru diferit de cel al imaginilor eroice ale asalturilor.

Mărturii ale războiului, prin tușele pictorilor de front

Nicolae Grigorescu și Sava Henția, artiști mobilizați pe front, au surprins aspecte diferite ale războiului. În „Dorobanți în tranșee”, desen în cărbune cu accente de cretă albă pe hârtie gri-verzuie, Grigorescu îi înfățișează pe ostașii din infanteria de rezervă adăpostiți în linia de tranșee, într-o ipostază mai puțin spectaculoasă decât scenele de atac, dar la fel de importantă pentru documentarea vieții de front: așteptarea încordată, disciplina și rezistența soldaților în fața confruntării iminente.

Lucrarea face parte din seria dedicată Războiului de Independență, inspirată de experiența sa de „pictor de front” alături de trupele române.

„Scenă de război” (1877–1878), desen în creion de Sava Henția, înfățișează un grup de soldați adunați în jurul unui cal căzut, mort, într-o compoziție dominată de agitație, cu fum ridicându-se în planul îndepărtat.

Lucrarea face parte din numărul restrâns de scene de luptă propriu-zise realizate de Sava Henția pe tema Războiului de Independență (1877–1878), alături de un alt desen înrudit, „Soldați în poziție de tragere”. Spre deosebire de scenele de campanie și de viață cotidiană a Ambulanței, pe care Henția le-a desenat direct la fața locului, aceste compoziții de luptă poartă o construcție mai puțin firească, dovadă că artistul nu le-a surprins „pe viu”, ci le-a conceput ulterior, în atelier, din imaginație – probabil ca schițe pregătitoare pentru un tablou batalist de mai mari proporții, niciodată dus la capăt.

Ambele lucrări provin din colecția Bibliotecii Academiei Române.

Revistă din captivitate condusă de Nicolae Tonitza

Nicolae Tonitza a fost luat prizonier în luptele de la Turtucaia, în septembrie 1916, și internat în lagărul de la Kîrdjali (Bulgaria). Acolo, împreună cu Constantin Vlădescu și inginerul C. Bunescu, a realizat „Nu te lăsa!”, o revistă umoristică cu apariție neregulată, publicată în manuscris, în patru numere, menită să țină ridicat moralul camarazilor de captivitate.

Coperta din 8 noiembrie 1917 se numără printre puținele mărturii vizuale directe ale acestei perioade din viața artistului. Din aceeași revistă fac parte pagina cu rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează” (1917, tuș și acuarelă), parte din colecția Bibliotecii Academiei Române, putând fi admirate acum la Art Safari New Museum, în expoziția „Război și pace”.

Capodopere „de manual” din colecția Muzeului Național de Istorie a României

Printre exponatele din colecția MNIR se numără sabia care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, lucrări de Carol Popp de Szathmári în care sunt reprezentați Alexandru Ioan Cuza și Carol I, lucrarea „Dorobanțul” de Nicolae Grigorescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu, Eroina de la Jiu.

Dr. Cornel Ilie, manager al Muzeului Național de Istorie a României: „Participarea la ediția curentă în cadrul expoziției «Război și pace» reprezintă o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric și artistic mai aproape de public, într-un cadru expozițional care facilitează dialogul dintre istorie, artă și memoria colectivă prin intermediul unor exponate care ilustrează momente, contexte și experiențe semnificative din istoria societății:

sabia care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, creațiile artistice în care sunt reprezentați Alexandru Ioan Cuza și Carol I, purtând semnătura lui Carol Popp de Szathmári, sau «Dorobanțul», operă de artă cu semnificație istorică realizată de Nicolae Grigorescu, precum și ochelarii Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu.

Piesele din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României contribuie la construirea unei narațiuni expoziționale dedicate unei teme fundamentale din istoria umanității: raportul dintre conflict și pace. Prin valoarea documentară, istorică și culturală, patrimoniul expus oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi noi perspective asupra trecutului și asupra modului în care experiențele războiului și ale păcii au fost reflectate și păstrate în cadrul unei instituții muzeale de prestigiu.

Prin această colaborare, Muzeul Național de Istorie a României și Art Safari invită publicul să descopere patrimoniul istoric într-un context expozițional contemporan și să reflecteze asupra felului în care memoria războiului și aspirația către pace au traversat epoci și generații.”

Mărturii ale războiului, dar și ale perioadelor de construcție, de la Brukenthal

Raluca Teodorescu, manager al Muzeului Național Brukenthal: „Patrimoniul Muzeului Național Brukenthal păstrează mărturii ale unei Europe care a cunoscut războaie, schimbări politice și sociale, dar și perioade de construcție și de dezvoltare culturală. Pentru noi, împrumutul unor lucrări pentru această expoziție înseamnă și o formă de a face patrimoniul muzeului accesibil unui public nou și de a-l pune într-un context în care poate fi privit dintr-o perspectivă diferită. Ne bucurăm de colaborarea cu Art Safari și sperăm ca expoziția să îi facă pe vizitatori să privească lucrările nu doar ca pe obiecte de artă, ci și ca pe documente ale unor epoci care au avut propriile lor conflicte, temeri și speranțe.”

Echipa expoziției și partenerii

Expoziție: Dragoș Vărșăndan
Scenografie: Diana Nicolaie
Consultant științific: Cornel Ilie
Coordonator: Monica Dumitru

Expoziție realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale ale României, Institutul de Istoria Artei, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul de Artă Brașov, Complexul Muzeal Arad, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Agenția Națională de Presă AGERPRES, Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.

Despre Art Safari New Museum

Art Safari New Museum, proiect cultural național strategic, se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan, și este organizat de Centrul Cultural Art Society, fundație de utilitate publică, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1.

Având o puternică latură educațională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații, inclusiv prin organizarea de ateliere de artă, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi metroul bucureștean.

În cele 18 ediții de până acum, a înregistrat peste 1 milion de vizitatori.

Mai multe detalii pe artsafari.ro.