Text de Paul Vinicius. Articol preluat din revista Sunete.
Kraftwerk a fost, și rămâne încă, un pod dinspre trecut către viitor
Recunosc, din capul locului, că nu-s vreun fan al genului și subgenurilor muzicii electronice, care, de prin 1970, a început să aibă o influență semnificativă asupra muzicii pop, prin adoptarea sintetizatoarelor polifonice, tobelor electronice și a platanelor, inclusiv emergența ei în genuri precum disco, krautrock, new wave, synth-pop, hip hop și electronic dance music (incluzând house, techno, trance, drum and bass, dubstep și respectivele lor subgenuri).
Asta nu înseamnă că nu am și eu totuși unele slăbiciuni față de unii autori, instrumentiști sau interpreți ai acestui gen. Iar dacă vine vorba despre Kraftwerk, adică despre adevărații ei deschizători de drum, lucrurile se schimbă dintr-o dată, pentru că ar trebui să fii orb, surd și grozav de încăpățânat ca să nu realizezi că lumea în care trăim actualmente este exact lumea descrisă muzical de trupa germană ai cărei inventivi și geniali întemeietori și membri fondatori au fost Ralf Hütter și Florian Schneider, care, în 1969, în Düsseldorf, au pus bazele unei muzici care, încet-încet, nu mai semăna cu nicio alta de până la ea.
Adăugând nucleului inițial și alți membri, mai mult sau mai puțin stabili, Kraftwerk s-a lansat pe scena germană krautrock de la începutul anilor ’70, lansându-și trei albume într-un stil de rock experimental, înainte de a adopta exclusiv instrumentația electronică, pentru care au inclus sintetizatoare, mașini electronice de percuție, vocodere (sintetizatoare pentru modularea vocii) și alte năstrușnice instrumente meșteșugite chiar de ei, artizanal, spre mijlocul acelei decade.
Succesul
Succesul a venit odată cu cel de-al patrulea album, Autobahn (1974), urmând o linie ascendentă, confirmându-le și consolidându-le valoarea și mărindu-le audiența cu următoarele două apariții discografice, Trans-Europe Express (1977) și The Man-Machine (1978); grupul și-a dezvoltat un stil pe care l-au descris drept robot pop, caracterizat prin ritmuri repetitive și adoptând în același timp o imagine scenică stilizată, folosind o costumație special asortată ideilor conținute în muzica lor.
După lansările următoarelor două albume, Computer World (1981) și Electric Café (1986), în 1987, Wolfgang Flur a părăsit trupa.
Ultimul lor album, Soundtracks Tour de France, a fost lansat în 2003, iar în 2008, membrul fondator Florian Schneider s-a retras discret, părăsind și el trupa. Rămas singurul membru fondator, Ralf Hütter a continuat proiectul inițial, reușind mereu să atragă alături alți trei noi membri, pentru completarea formulei inițiale sub care cvartetul german s-a făcut cunoscut de la cel de-al patrulea album, insuflându-le spiritul muzical caracteristic și reușind cu fiecare nouă apariție în public spectacole de mare ținută.
Kraftwerk a exercitat o influență de durată și profundă asupra mai multor genuri de muzică modernă, printre care synth-pop, hip hop, techno, ambient, post-punk și club music, și a inspirat o gamă largă și variată de artiști.
Potrivit revistei The Observer, nicio altă trupă, de la Beatles încoace, nu a dat atât de mult culturii pop.
În ianuarie 2014, Recording Academy a onorat Kraftwerk cu un trofeu Grammy Lifetime Achievement Award. Începând din 2016, ceilalți membri ai Kraftwerk continuă să circule în turnee mondiale deosebit de bine cotate, adunând mereu o audiență numeroasă.
Nota redacției: Florian Schneider, cofondator Kraftwerk, a murit pe 6 mai 2020, la vârsta de 73 de ani.
Începuturi încețoșate risipite de previziuni exacte
Nu toată lumea a fost entuziasmată de primul turneu britanic al cvartetului german. Deși single-ul lor Autobahn a fost un hit, spectacolele nu au fost prea bine vândute. Aflat în primul lui turneu britanic, cvartetul german nu a fost așa de bine primit, iar publicul nu a fost nici pe departe atât de satisfăcut de prestația lor. Cât despre recenzii, au fost destule răutăcioase, ba chiar disprețuitoare.
Citește articolul complet pe Sunete -> Kraftwerk a fost, și rămâne încă, un pod dinspre trecut către viitor
Kraftwerk a fost, și rămâne încă, un pod dinspre trecut către viitor
