Ajuns la ediția cu numărul 33, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu – FITS transformă din nou orașul, între 19 și 28 iunie, într-un adevărat centru al artelor spectacolului.
Festivalul aduce la Sibiu unele dintre cele mai importante nume ale scenei internaționale: de la actrița franceză Fanny Ardant și regizorul elvețian Milo Rau până la regizoarea italiană Emma Dante, coregraful belgian Wim Vandekeybus sau regizorul Luk Perceval.
Dar farmecul FITS nu stă doar în marile nume de pe afiș. Timp de zece zile, orașul devine scena a sute de spectacole și locul care adună artiști, studenți, voluntari și spectatori veniți din toate colțurile lumii, pentru aceeași bucurie a întâlnirii prin artă. Sub tema „Suflet”, ediția din acest an vorbește despre nevoia de emoție și de conexiune umană, într-o lume dominată tot mai mult de tehnologie și de ritmul accelerat al informației.
Despre toate acestea am stat de vorbă cu Constantin Chiriac, președintele FITS.
Pentru că tema ediției cu numărul 33 este „Suflet”, aș vrea să vă întreb din capul locului cât din sufletul dumneavoastră și al echipei alături de care ați pornit și construit, timp de peste trei decenii, acest festival-emblemă al Sibiului se regăsește astăzi în esența sa?
FITS este ceea ce este pentru Sibiu, pentru România și pentru întreaga lume, în primul rând datorită faptului că toți cei cu care am lucrat de peste 30 de ani nu numai că au pus suflet, ci au reușit să dea tot ce e mai bun din fiecare dintre ei, împreună cu mine, pentru ca acest festival-emblemă, cum îl numiți dumneavoastră, să fie astăzi ceea ce este. Fără o implicare sută la sută, fără această jertfă, festivalul nu ar fi ajuns unde este astăzi.
Și era firesc ca, într-o perioadă atât de grea și de dificilă pentru omenire – nu doar pentru România sau pentru Europa, ci pentru întreaga lume – să punem în centru tema Sufletului. Dacă noi, ființele umane, vom neglija sufletul și vom trăi numai în ceea ce înseamnă zona informației și ușurința de a găsi răspunsuri într-o lume atât de simplu de manipulat prin informație, probabil că vom dispărea ca specie.
Identitatea vizuală a ediției din acest an poartă amprenta artistului Ștefan Câlțea, prin lucrarea sa „Acrobatul”. De ce ați ales această imagine pentru afiș și în ce fel simțiți că dialoghează cu modul în care au fost asamblate programul și viziunea acestei ediții?
Ștefan Câlțea este unul dintre marii artiști ai României și ai lumii. Acum mulți ani, George Banu m-a rugat să aduc un triptic teatral al domnului Câlțea. Nu îl cunoșteam personal, dar îi știam o parte din operă și îi cunoșteam influența asupra altor artiști.
Astăzi pot spune că provocarea de a realiza, în deschiderea festivalului și pe întreaga perioadă a acestuia, această expoziție a fost una dintre cele mai frumoase „nebunii” pe care le-am acceptat și încurajat în festival. În primul rând pentru că expoziția va avea loc într-un spațiu extraordinar: fostul Liceu Pedagogic, pe care l-am cunoscut foarte bine în tinerețe, când am venit la Sibiu. Are o sală de spectacole minunată, o sală de sport extraordinară, iar, cunoscând treptat întregul spațiu al fostei Mănăstiri a Ursulinelor, am realizat ce bogăție avem în centrul orașului.
Faptul că atâtea forțe s-au adunat – de la Muzeul Național Brukenthal până la Fundația „Ștefan Câlțea” și toți voluntarii care au contribuit la reabilitarea acestui monument – pentru ca spațiul să poată fi măcar acoperit și pregătit pentru expoziție înseamnă un lucru fără precedent.
Uitându-mă la opera domnului Câlțea, am simțit că această imagine este foarte aproape de ceea ce înseamnă concretizarea sufletului. „Acrobatul”, cu aripi de înger, aflat pe o sfoară invizibilă a lumii, între cer și pământ, ca pe o cale a luminii, este probabil cea mai frumoasă simbolistică a Sufletului, dar și a forței, fragilității și puterii de a visa a Artistului.
Pentru că vorbim despre unul dintre cei mai provocatori ani pentru sectorul cultural, cu întârzieri de buget și multă incertitudine, ce fel de „acrobații” au fost necesare pentru ca această ediție să se poată desfășura exact așa cum v-ați propus?
Întotdeauna au existat provocări mari, pentru că de fiecare dată ne-am dorit ca Festivalul să crească, să fie mai puternic, mai divers. În fiecare an gândim lucruri noi pe care le adăugăm.
Ediția din acest an, cu atât de multe provocări în țară și în lume, cu atât de multe războaie, face din echipa Festivalului o echipă absolut eroică. Vreau să le mulțumesc tuturor, pentru că sunt acolo, între cer și pământ, între dorința de a face și capacitatea de a împlini tot ceea ce trebuie făcut, astfel încât ediția să fie una exemplară.
Totuși, ca un contrapunct la acest peisaj nesigur, avem publicul: biletele se epuizează imediat ce sunt puse în vânzare. Ce anume din cele 32 de ediții anterioare considerați că a construit această relație de încredere atât de solidă și ce garanții ați reușit să consolidați, în timp, în raport cu publicul?
Publicul este rațiunea noastră de a fi. Visăm la zâmbetele spectatorilor, la lacrimile lor, la bucuria de a fi împreună cu noi și de a ne răsplăti cu aplauze. În cele 32 de ediții am construit un public extraordinar, care vine din Sibiu, din județ, din România și de pretutindeni. Respectându-l, iubindu-l și dorindu-ne să-i dăruim ce e mai frumos și mai bun din Sufletul nostru, publicul a înțeles cât de mult ne pasă de el.
Faptul că le oferim o săptămână pentru a consulta programul, pentru a putea descoperi spectacolele din piețele publice, din biserici și din toate spațiile Festivalului, dar și marile producții, astfel încât să poată veni cu familia și prietenii, i-a făcut să înțeleagă cât de mult îi iubim și îi prețuim. S-a creat o relație cum nimeni altcineva nu are și vrem să facem o plecăciune în fața lor.
„Faust” rămâne unul dintre spectacolele care continuă să se afle în preferințele publicului, deși se joacă de aproape 20 de ani, an de an, în cadrul festivalului. Cât de mult considerați că s-au împletit FITS și „Faust” în conturarea succesului pe care îl reprezintă astăzi fiecare dintre ele?
Fără Festival nu ar fi existat „Faust”. Iar „Faust” a dat, firesc, statornicia și dimensiunea de spectacol de patrimoniu, Festivalului. De la el am plecat atunci când am creat conceptul de „spectacole de patrimoniu”, cum au devenit apoi și alte producții, precum „Povestea prințesei deocheate”, „Jocuri, vorbe, greieri…”, „Așteptându-l pe Godot” și altele.
Sunt spectacole unice, care au bulversat publicul din România și din întreaga lume. Iar „Faust” este probabil cel mai bun exemplu de spectacol unic din lume. Este dorit pretutindeni!
Ediția din acest an reunește o serie de nume importante ale scenei internaționale, de la actori precum Fanny Ardant la regizori precum Milo Rau și Emma Dante sau coregrafi precum Caroline Guiela Nguyen și Wim Vandekeybus. Cum ați conturat programul acestei ediții și care sunt spectacolele sau direcțiile artistice pe care le considerați definitorii și pe care ați dori să le evidențiați?
Mi-ar fi imposibil să răspund la această întrebare în câteva cuvinte. Tot ceea ce aducem este unic prin valoare, diversitate și forța creației artistice. Faptul că avem asemenea nume, la care marile festivaluri ale lumii abia visează, este garanția calității muncii pe care o facem pentru public, pentru comunitate, pentru jurnaliști și pentru toți cei care vin la Sibiu.
Criteriul esențial care stă la baza acestor alegeri este valoarea excepțională a contribuției artistice și impactul profund pe care acești creatori l-au avut asupra culturii internaționale și asupra generațiilor de artiști și spectatori din întreaga lume.
De asemenea, o parte dintre invitații menționați vor primi în acest an stele pe Aleea Celebrităților, urmând să se adauge astfel încă 7 nume celor 77 deja existente. Care e lista completă și ce repere care au stat la baza acestor alegeri?
Aleea Celebrităților reprezintă una dintre cele mai importante forme prin care FITS onorează personalitățile care au schimbat istoria artelor spectacolului și care au contribuit decisiv la dezvoltarea culturii mondiale. Anul acesta, pe Aleea Celebrităților vor fi omagiați Fanny Ardant, Cristian Măcelaru, Yamamoto Noh Theater, Wim Vandekeybus, Emma Dante, Elfriede Jelinek, Margareta Niculescu și Ofelia Popii – nume excepționale care au redefinit, fiecare în domeniul său, relația dintre artă și public.
Este o selecție care reflectă diversitatea extraordinară a Festivalului: de la teatru și dans contemporan, la muzică, dramaturgie, teatru tradițional japonez și teatru de animație. În același timp, ne bucură enorm faptul că printre aceste personalități se află și artiști români care au dus cultura noastră la cel mai înalt nivel internațional, precum Cristian Măcelaru, Margareta Niculescu și Ofelia Popii.
Un moment aparte îl reprezintă omagierea Margaretei Niculescu, figură fundamentală a teatrului de animație mondial, celebrată anul acesta la 100 de ani de la naștere. Este cea care a dat numele UNIMA și al Institutului Internațional al Marionetei și Centrului de Cercetare al Păpușii din Franța. De asemenea, prezența unei laureate a Premiului Nobel pentru Literatură, Elfriede Jelinek, confirmă dimensiunea culturală și intelectuală pe care FITS o cultivă constant.
Programul FITS nu se rezumă doar la spectacole de teatru, ci reunește o serie de structuri importante pentru artele spectacolului, care implică și profesioniștii din domeniu. Cât de importante sunt aceste componente în arhitectura festivalului?
După cum bine știți, este singurul festival din lume care are în interiorul său un Festival al Universităților de Teatru și Artele Spectacolului, o Platformă Doctorală, un program extraordinar de voluntari și Bursa de Spectacole – marcă înregistrată și singura bursă de acest fel din România, recunoscută și la nivel internațional.
De asemenea, reușim să aducem la Sibiu Adunarea Generală a reţelei Circostrada, cea mai importantă structură pentru artele spectacolului de stradă și a circului contemporan din lume. Nota bene, pe banii lor, nu pe banii publici ai românilor. Totul este gândit astfel încât complementaritatea acestor componente să slujească creației, dezvoltării comunităților și, mai ales, publicului.
Aș reveni, pe final, la tema acestei ediții, „Suflet”, și v-aș propune un exercițiu de imaginație: dacă ar fi să descrieți în câteva cuvinte sufletul FITS și al oamenilor care îl compun, care ar fi acele cuvinte?
Tot ceea ce facem, facem din Suflet, cu Suflet și pentru Sufletele spectatorilor noștri.
