Niscaiva gânduri despre trenduri şi mode, la început de 2024
A încerca să facem o proiecţie din perspectivă Pop culture asupra unui an care se anunţă complet impredictibil ar fi un demers hazardat, aşa că ne vom limita doar la unele gânduri legate de festivaluri.
La nivel de public larg, acestea constituie vârful aisbergului în ceea ce priveşte comportamentul şi stilul de viaţă al consumatorilor de experienţe socio-culturale, iar peisajul lor, ultrapopulat în ultimii ani, ne confirmă într-o mare măsură alinierea la trendurile globale identificate de analişti, cel mai vizibil în fashion (WWD, Nylon, Special Events).
Dacă 2022 a fost anul nostalgiei (dusă chiar în “Fauxstalgia”, sentimentul apartenenţei la o eră pe care consumatorii nu au trăit-o), firesc, dată fiind aspiraţia de revenire la lifestyle-ul nerestricţionat pre-pandemie, iar 2023 s-a desfăşurat sub auspiciile unei formidabile pofte de viaţă (sau “Life maximized”, cum a definit-o studiul The Checkout, realizat de compania fintech Klarna), se estimează că 2024 va reflecta o combinaţie a acestor dominante, cel puţin în design-ul interior şi look-ul individual, de la fringe sau culorile saturate la croiul mini şi sneakers.
Poate cu o tuşă retro-futuristă, datorată popularităţii francizei Dune sau a apariţiei unei “new female action hero”, Anya Taylor-Joy, în cine-universul Mad Max, în condiţiile resurgenţei trendului “Fandom fashion”, alimentat de dive mileniale, precum Taylor Swift sau Margot Robbie, prin turneul The Eras şi, respectiv, filmul Barbie.
Revenind la creşterea explozivă a industriei festivaliere ca trend definitoriu pentru Pop culture-ul autohton în 2023, indiferent că ne referim la muzică, cinema, arte vizuale sau performative, la literatură sau modă, e aproape o certitudine că aceasta nu se va menţine în continuare, deoarece se prefigurează ca nesustenabilă, în contextul neîncadrării ţării în ţinta de deficit şi a probabilei avalanşe de măsuri populiste fără acoperire.
Pe de-o parte, puterea de cumpărare va continua să scadă, deci publicul va deveni tot mai selectiv şi exigent în privinţa experienţelor pentru care trebuie să plătească bilet, pe de altă parte, sponsorii vor fi mai rezervaţi în a se implica din cauza impredictibilităţii acţiunilor politice, care le-ar putea aduce intempestiv măriri de taxe sau diminuarea avantajelor în cazul sumelor direcţionate spre evenimente culturale şi, nu în ultimul rând, fondurile instituţiilor publice vor fi canalizate în mare parte, mai mult sau mai puţin explicit, spre acţiuni cu substrat electoral, deci să nu ne facem iluzii că bugete alocate în 2023 unor manifestări majore precum Festivalul Enescu sau expoziţii de calibrul Picasso, Dalí sau Brâncuşi ar putea fi alocate spre proiecte de o anvergură asemănătoare şi în noul an.
Ca studiu de caz, va fi interesant de urmărit ce va urma în viaţa Timişoarei, deja ex-Capitală Culturală, şi cât au înţeles autorităţile să investească în embrionul de strategie evenimenţială creată acolo, ce are un real potenţial de extensie pe termen lung.
Dincolo de asta, presupunem că decantarea ofertei festivaliere va duce în 2024 la o creştere a calităţii evenimentelor (pop) culturale, condiţie asociată cu profesionalismul şi cu rămânerea pe piaţă a organizatorilor ce conştientizează că trebuie să îşi trateze publicul cu o atenţie deferentă.
Dar, despre asta, cu siguranţă vom mai avea ocazia să vorbim.
Până atunci, Zile şi Nopţi vă urează un 2024 cât mai plin de experienţe memorabile!
Text de IOAN BIG | Opinii
Cover foto Harrison Haines
