Un film realizat dupa nuvela lui José Saramago, “Embargo” e o poveste despre blocaje. Blocaje interioare, fizice si, în final, blocaje ale unui destin pe care nu îl mai poti influenta prin propriile actiuni si care te poate sufoca.
Nuno e un barbat care îsi duce viata de azi pe mâine, nevoit sa faca fata presiunilor zilnice: întretinerea familiei si greutatile financiare care intervin în urma unui embargo pus asupra carburantului. Are un job modest, dar compenseaza prin planurile sale îndraznete: a terminat de construit un aparat inovator, un scaner pentru talpa piciorului, cu care va revolutiona industria încaltamintei. Scanerul poate fi transportat într-o simpla servieta si ofera date precise pentru confectionarea pantofilor, iar vinderea prototipului l-ar putea scoate pe Nuno din mizerie.
În drum spre întâlnirea cu cei carora ar fi vrut sa le vânda aparatul, un accident îl lasa inconstient în masina, timp de o zi. La trezire, Nuno observa ca nu mai poate parasi masina, fiind pur si simplu lipit de scaun si nemaiputându-si controla decât membrele. Viata lui intra brusc sub un embargo misterios, pe care Nuno nu îl poate controla.
E foarte usor sa te pui în locul lui: fiecare dintre noi s-a simtit la un moment dat total neputincios în fata acelor greutati, acelui sir de neclaritati, a nisipurilor miscatoare. Din fericire, exista mici oaze de limpezime, semne pe care le primesti, ajutoare invizibile care vin când stii ca nu mai poti.
Fiecare are semnul lui, dar care va fi cel al lui Nuno?
