Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), peste 2 milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, cei mai mulţi fiind bărbaţi. Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.
În ajunul Sfântului Ioan, tinerii din sat trebuie să ia apă sfințită de la preot, iar a doua zi să “iordanească” pe toți cei care le ies în cale. Cei “iordăniți” trebuie să răsplătească ceata de flăcăi, cu bani.
De asemenea, toată lumea trebuie să se stropească cu apă sfințită în dimineața Sfântului Ioan, pentru a fi feriți de boli tot anul.
În Bucovina există obiceiul de a se pune brazi împodobiți la porțile celor care poartă acest nume, iar ei organizează petreceri.
În Transilvania, cei care își serbează onomastica în această zi sunt plimbați prin sat și duși la un râu pentru a fi purificați.
În popor se spune că după Sfântul Ioan se botează gerul, adică vremea începe să se încălzească. În acest an, însă, este deja mult prea cald pentru început de ianuarie, așa că vremea se poate doar răci de acum incolo.
