De la „Veronica” la „PERICOL”: dorința de a reda copiilor bucuria filmului românesc | Interviu cu Irina Enea

Gruia Dragomir De Gruia Dragomir | Publicat: 22 noiembrie 2026 | Actualizat: 21 noiembrie 2026
Interviu cu Irina Enea


Producătoarea Irina Enea vorbește despre „PERICOL”, un film românesc pentru copii inspirat de romanul Ralucăi Poenaru, despre campania de strângere de fonduri, dificultățile finanțării și nevoia de a readuce poveștile românești pe marile ecrane.

Într-o cinematografie în care filmele românești pentru copii au devenit tot mai rare, proiectul „PERICOL” își propune să readucă pe marele ecran bucuria poveștilor în care cei mici se pot regăsi. Inspirat de romanul Ralucăi Poenaru, filmul promite o aventură plină de umor, imaginație și personaje memorabile, construită pentru copii, dar și pentru întreaga familie. Dincolo de povestea unui băiat de 10 ani care reușește să transforme orice situație într-o nouă încurcătură, „PERICOL” este și un demers mai amplu: acela de a reconstrui interesul pentru filmul românesc dedicat publicului tânăr.

Cu o campanie de strângere de fonduri, inițiative interactive și o comunitate care crește în jurul proiectului, echipa își propune să transforme publicul din simplu spectator în parte a acestei aventuri. Am stat de vorbă cu IRINA ENEA, producătoarea filmului, despre povestea din spatele proiectului, provocările realizării unui lungmetraj independent pentru copii, dificultățile de finanțare și nevoia unei schimbări de perspectivă asupra cinematografiei dedicate noilor generații.

„PERICOL”, un film românesc pentru copii și întreaga familie

„PERICOL” își propune să readucă în atenția publicului filmul românesc pentru copii, un gen destul de puțin reprezentat în cinematografia noastră contemporană. De unde a pornit ideea proiectului și ce v-a făcut să credeți că povestea din cartea Ralucăi Poenaru merită transformată într-un film?

Totul a început în 2019, în München, la un festival de film, când Raluca Poenaru mi-a propus să facem un film după romanul ei, „Pericol”. Eram la începutul drumului meu în producția de film și, sincer, nici nu bănuiam atunci cât de lungă avea să fie aventura asta. Am citit cartea copiilor mei, au râs în hohote, au vrut să o recitim, apoi au început să și-o citească unul altuia. Acela a fost primul nostru test de public/focus grup. Și probabil cel mai sincer.

Pericol mi s-a părut imediat un personaj savuros, un fel de Tom Sawyer, dar contemporan, foarte românesc, cu o imaginație fantastică și un talent special de a intra în tot felul de încurcături. Dar, dincolo de umor și aventură, cartea vorbește foarte frumos despre prietenie, familie și despre cum înveți să te descurci, inclusiv să accepți că uneori ai nevoie de ajutor. Eu am crescut cu „Veronica”, „Maria Mirabela”, „Cireșarii”, „Toate pânzele sus”.

Filme pe care le știm cu toții, cel puțin cei din generația mea, și pe care ni le amintim cu drag. Copiii noștri nu prea mai au echivalentul lor românesc. Așa că nu mi-am dorit doar să ecranizăm o carte foarte bună, ci și să readucem pe ecrane un gen de film care aproape a dispărut la noi.

Echipa filmului Pericol
Echipa filmului Pericol – credit foto: Bogdan Serban – @bogdan_serban

Cum va arăta universul cinematografic „PERICOL”? Ce fel de film pregătiți pentru copii și familii și ce credeți că îl va diferenția de producțiile internaționale cu care publicul tânăr este obișnuit?

Pregătim o comedie de aventuri pentru întreaga familie, cu mult umor, acțiune, suspans și o doză serioasă de imaginație. Pericol, pe numele lui adevărat Eugen, are 10 ani și un obiectiv foarte clar: să câștige un bilet gratuit pentru o tabără la mare. Numai că metodele lui sunt… discutabile. Și fiecare soluție genială pe care o găsește produce, de regulă, o problemă și mai mare. Răzvan Marinescu, regizorul filmului, pregătește un univers vizual colorat, dinamic, în care realitatea se amestecă uneori cu imaginația lui Pericol, inclusiv prin animație și elemente inspirate din jocurile video.

Îmi place foarte mult că Pericol vorbește direct cu spectatorii. Le spune ce gândește cu adevărat, inclusiv atunci când adulților le spune cu totul altceva. Practic, copiii din sală devin complicii lui. Nu încercăm să imităm producțiile internaționale. Vrem un film românesc la standardul cu care publicul tânăr este obișnuit, dar cu personaje, locuri și situații familiare. Cu umorul nostru, cu felul nostru de a vorbi, de a ne certa și de a ne împăca. Și fără lecții moralizatoare!

Copiii au parte de suficiente sfaturi și reguli în fiecare zi. La cinema merită, în primul rând, să se distreze.

De ce au nevoie copiii de povești românești pe marele ecran?

Ați vorbit despre nevoia de a le oferi copiilor din România povești în care să se regăsească. Cât de important este ca un copil să se vadă pe sine, familia, școala și realitatea în care trăiește pe marele ecran? Și cât de mult poate contribui un astfel de film la formarea gustului cinematografic al noilor generații?

Mi se pare esențial. Copiii noștri cresc cu povești extraordinare din întreaga lume, ceea ce este minunat. Dar de ce să nu aibă și povești ale lor? Să vadă pe ecran școala pe care o cunosc, blocul, cartierul, relațiile cu părinții, profesorii, colegii. Să audă glumele lor, să recunoască situații prin care trec chiar ei. Am participat la KIDS Regio, un forum european dedicat filmului pentru copii, unde s-au prezentat și cercetări despre cum aleg și percep copiii filmele.

Una dintre concluzii este că își doresc personaje cu care să se identifice, dar și povești care să le stimuleze imaginația. Și sunt mult mai exigenți decât ne închipuim noi, adulții. Cred că gustul pentru cinema se formează de mic. Dacă un copil descoperă bucuria de a vedea un film pe marele ecran, de a râde și de a trăi o poveste împreună cu alți spectatori, sunt șanse mult mai mari să continue să meargă la cinema și ca adult.

Vorbim mereu despre cum să aducem publicul în cinematografe. Poate ar trebui să începem prin a ne întreba ce le oferim astăzi copiilor, ca să își dorească să revină și peste 10 sau 20 de ani.

Interviu cu Irina Enea
Credit foto: Bogdan Serban – @bogdan_serban

Casting, jocuri video și implicarea copiilor în proiectul „PERICOL”

Un proiect cinematografic pentru copii presupune provocări speciale, de la alegerea distribuției până la construirea unei povești care să funcționeze atât pentru cei mici, cât și pentru adulți. Cum abordați această provocare și ce rol vor avea copiii în realizarea filmului, inclusiv prin casting și inițiativele interactive dezvoltate în jurul proiectului?

Un film cu mulți copii în distribuție este o provocare serioasă. Programul de filmare este limitat, ai nevoie de repetiții, de răbdare și de o organizare foarte atentă. Iar noi mai avem și animale, multe locații și secvențe destul de complicate. Deci nu ne-am ales tocmai cel mai simplu proiect.

Dar partea cea mai frumoasă este chiar lucrul cu copiii. Răzvan Marinescu are multă experiență în zona asta, iar la casting căutăm în primul rând personalitate, spontaneitate și naturalețe. Nu este obligatoriu să fi jucat deja într-un film. Am început să îi implicăm cu mult înainte de filmări, prin ateliere de actorie, improvizație, muzică și activități creative. Am organizat și un concurs de ilustrație, iar 18 desene făcute de copii și adolescenți au fost selectate pentru a deveni coperte de caiete adevărate.

Mai avem un proiect de care sunt foarte încântată: dezvoltăm un joc video care face parte chiar din povestea filmului. Practic, copiii vor putea juca acasă același joc pe care îl joacă Pericol pe ecran! Este un puzzle-adventure cu provocări, mistere și situații de rezolvat, care completează universul filmului și îi lasă pe copii să îl exploreze în felul lor. Îmi place mult ideea că aventura nu se termină odată cu filmul, ci poate continua și după ce ieși din sala de cinema.

Am înscris conceptul și la Cinekid Game Award 2026. Avem și o echipă de tineri voluntari absolut geniali, care se implică direct în organizarea evenimentelor, în social media și în producție. Sunt chiar ei parte din generațiile care au crescut fără filme românești pentru copii și poate tocmai de aceea înțeleg atât de bine de ce e nevoie de PERICOL. Vin cu o energie fantastică, cu idei, entuziasm și o poftă de a face lucrurile să se întâmple care mă inspiră enorm. Și ce-mi place cel mai mult este că învățăm unii de la alții.

Noi venim cu experiența, ei cu perspectiva generației lor, cu o creativitate și o efervescență extraordinare. Iar asta face ca PERICOL să fie deja mai mult decât un film.

Interviu cu Irina Enea
Credit foto: Bogdan Serban – @bogdan_serban

„PERICOL – când un film începe cu tine”: campania de strângere de fonduri

Ați ales să transformați realizarea filmului și într-un demers de mobilizare publică, prin campania „PERICOL – când un film începe cu tine”. De ce ați simțit că este nevoie de implicarea directă a publicului și ce răspuns ați primit până acum din partea părinților, copiilor și comunității?

După ani de încercări de a obține finanțare, am ajuns într-un punct în care trebuia să facem ceva diferit. Nu mai voiam doar să așteptăm următoarea sesiune CNC sau următorul investitor. Așa s-a născut campania noastră de FUNdraising, lansată pe 10 mai, la Expirat, printr-un eveniment gratuit pentru copii și familii. Dar ideea nu a fost doar să strângem bani. Am vrut să construim o comunitate în jurul filmului, înainte ca filmul să existe.

Să îi cunoaștem pe cei pentru care îl facem și să le dăm ocazia să participe. Și reacțiile au fost minunate! Au venit familii, voluntari, artiști, oameni din industria filmului, dar și oameni care pur și simplu au înțeles ideea și au vrut să ajute. Ni s-au alăturat parteneri precum Cinema City, Danone, PPC, Orange, Editura Arthur și multe alte companii.

Pe www.pericolfilm.ro, oricine poate face o donație, indiferent de sumă, sau poate alege una dintre recompense. Avem cărți, produse și experiențe speciale, dar și câteva idei la care țin foarte mult. În schimbul donațiilor, poți susține simbolic chiar un cadru real din filmul final sau poți deveni unul dintre primii fondatori ai filmului, cu un Certificat de Fondator PERICOL, pe numele tău și al copilului tău.

Poate fi chiar un cadou de Crăciun cu totul special! Ca părinți, ne-am gândit cât de frumos ar fi să îi poți spune copilului tău, peste câțiva ani: „Uite, noi am ajutat filmul ăsta să existe. Am fost acolo de la început!”

Intră pe www.pericolfilm.ro și ajută-ne să facem filmul ăsta!

Nu trebuie să donezi mult ca să conteze. Important e să fim cât mai mulți. Pentru că, dacă vrem ca ai noștri copii să aibă filme românești ale copilăriei lor, putem începe chiar noi cu unul.

Petiția pentru susținerea cinematografiei românești dedicate copiilor

În spațiul public a apărut și discuția despre o petiție legată de situația filmului și de finanțarea cinematografiei pentru copii. Care este, mai exact, obiectul acestei petiții? Cui se adresează, ce solicitați prin ea și ce schimbare concretă vă doriți să obțineți?

Petiția a pornit dintr-o problemă mai mare decât PERICOL: lipsa filmelor românești pentru copii și adolescenți. De peste 30 de ani avem doar câteva producții izolate. Nu există o continuitate, nu există o preocupare reală pentru acest public. Nu cerem cote obligatorii sau finanțarea unor filme indiferent de calitatea lor.

Ne-am dori însă ca filmul pentru copii să fie luat în serios, inclusiv de instituțiile care decid politicile culturale, și să existe mai multe oportunități de finanțare, producție și distribuție. Petiția a depășit deja 1.000 de semnături, iar unii dintre semnatari au mers mai departe și au donat efectiv pentru realizarea filmului.

Au trecut de la „Da, avem nevoie de filme românești pentru copii” la „Hai să ajutăm unul să se întâmple”. Mi se pare o dovadă foarte frumoasă că interesul există. Și sper să fie un semnal inclusiv pentru cei care pot schimba ceva în felul în care sunt susținute aceste filme.

De ce nu a primit „PERICOL” finanțare de la CNC?

Ați declarat că proiectul nu a obținut finanțare din partea Centrului Național al Cinematografiei. Ce argumente ați primit pentru această decizie și cum priviți explicația potrivit căreia filmele pentru copii nu ar avea suficient potențial de interes? Considerați că există o problemă structurală în felul în care sunt evaluate și susținute proiectele cinematografice dedicate publicului tânăr?

PERICOL a participat la mai multe sesiuni CNC și a rămas inclusiv imediat sub linia de finanțare. Am întâlnit în unele evaluări argumente care m-au surprins destul de tare. De exemplu, că un film pentru copii nu ar avea suficient potențial de interes în cinematografe. Sau calificarea scenariului drept „pueril”. Vorbim, desigur, despre opiniile unor evaluatori, nu despre o poziție oficială a CNC. Dar aici cred că avem o problemă.

O comedie pentru copii trebuie evaluată și prin raportare la publicul ei. Nu poți judeca umorul, limbajul sau personajele exclusiv prin gusturile unui adult. Iar faptul că în România se fac atât de puține filme pentru copii nu înseamnă că nu există public. Poate înseamnă tocmai că nu i-am dat suficiente motive să vină la cinema pentru filme românești. În schimb, proiectul a fost selectat și premiat la Transilvania Pitch Stop și cocoLAB, am participat la Cinekid și PLAY Lisabona și am primit feedback foarte bun din partea profesioniștilor internaționali.

Nu spun că un film trebuie finanțat doar pentru că este destinat copiilor. Calitatea artistică trebuie să conteze la fel de mult ca în cazul oricărui alt proiect. Dar cred că avem nevoie și de oameni care înțeleg acest gen și publicul lui atunci când fac evaluarea. Și, mai ales, de o strategie prin care filmul românesc pentru copii să aibă șansa să se dezvolte, nu să rămână o raritate.

Un buget de 950.000 de euro pentru un film independent

Bugetul estimat al producției este de aproximativ 950.000 de euro, o sumă importantă pentru un film românesc independent. Cum încercați să construiți acest mecanism de finanțare din surse private, sponsorizări și contribuții individuale? Ce le-ați spune companiilor care încă ezită să investească într-un film românesc pentru copii?

950.000 de euro este o sumă importantă, dar un lungmetraj înseamnă o echipă numeroasă, luni de pregătire, filmări, actori, echipamente, locații, decoruri, costume, postproducție și multe alte lucruri pe care spectatorul nu le vede. Nu ne imaginăm că vom acoperi bugetul exclusiv din donații. Construim finanțarea din mai multe surse: sponsorizări, investiții private, parteneriate, contribuții în produse și servicii, alături de finanțările cinematografice pe care le putem accesa.

Avem deja alături de noi distribuitorul Forum Film și rețeaua Cinema City, ceea ce contează enorm pentru viitoarea lansare a filmului. Iar companiilor care încă ezită le-aș spune că un parteneriat cu PERICOL înseamnă mult mai mult decât un logo pe afiș. Avem deja o comunitate, organizăm evenimente și dezvoltăm o mulțime de activități în jurul filmului. Partenerii pot veni cu propriile idei, putem construi împreună proiecte și activări pentru familii, iar colaborarea poate începe acum, nu doar la premieră.

Pe lângă vizibilitate și beneficiile de comunicare, există și satisfacția că ai contribuit la realizarea unui film care ar putea rămâne în amintirea unei generații. Mi se pare un motiv foarte bun pentru a sta de vorbă.

Diagrama bugete comparative
Diagrama bugete comparative

Filmările pentru „PERICOL”, planificate în 2027

Dacă totul merge conform planului, filmările sunt programate pentru 2027. Unde se află acum proiectul din punct de vedere al finanțării și al producției și care sunt următoarele etape? Iar dincolo de „PERICOL”, ce v-ar plăcea să se schimbe în cinematografia românească astfel încât realizarea unui film pentru copii să nu mai fie o excepție, ci o normalitate?

Suntem într-o etapă avansată de dezvoltare. Avem echipa artistică și tehnică aproape completă, actori care s-au alăturat proiectului, castingul în desfășurare și o serie de parteneriate deja construite. Continuăm lucrul la scenariu și pregătirile de producție, în paralel cu atragerea finanțării. Aplicăm din nou la CNC și sperăm să reușim de data asta. Finanțarea CNC ar fi esențială nu doar pentru suma în sine, ci mai ales pentru că ne-ar putea deschide drumul către coproducții internaționale.

Am participat deja la mai multe piețe de coproducție și avem discuții deschise cu potențiali parteneri din Olanda, Spania și Polonia. Există interes, dar este foarte greu să concretizăm aceste parteneriate fără sprijin financiar din România. În sistemul european de coproducție, finanțarea din țara de origine este adesea punctul de plecare pentru atragerea celorlalte contribuții. Deci sprijinul CNC ar putea debloca sume mult mai mari și ar face posibilă o finanțare internațională.

Ne-am propus să filmăm în mai–iunie 2027. Dar, ca producător, știu că trebuie să avem și finanțarea care să susțină acest calendar. Nu vreau să începem filmările cu orice preț, ci să facem filmul așa cum merită. Dincolo de PERICOL, mi-ar plăcea să nu mai fie nevoie de un efort aproape eroic pentru a face un film românesc pentru copii. Să existe mai multe proiecte, programe de finanțare potrivite, distribuitori interesați și, mai ales, o preocupare reală pentru publicul tânăr.

Să ne gândim la spectatori încă din faza de dezvoltare, nu abia când filmul este gata și ne întrebăm cum îi aducem la cinema. Mi-ar plăcea ca, peste 20 de ani, copiii care vor fi crescut cu PERICOL să își amintească de el cu aceeași bucurie cu care noi ne amintim de „Veronica” sau „Maria Mirabela”. Dar, mai ales, să aibă multe alte filme românești ale copilăriei lor. Dacă PERICOL poate ajuta la deschiderea acestui drum, toată încăpățânarea noastră de până acum va fi meritat.

Interviu de GRUIA DRAGOMIR

Credit foto poza principală: Cristian Vasile – @cristianvasile

Interviu cu Irina Enea

Zile și Nopți

Descoperă secțiunea Junior: evenimente, filme și locuri pentru copii, pe Zile și Nopți

Junior → 

Zile și Nopți

Descoperă colecția de articole dedicate stilului de viață pe Zile și Nopți

Lifestyle →

Galerie imagini

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută