Adina CHIRVASĂ | Brașovul pe care ni-l vom aminti

Cultura Brașov în 2026: ce rămâne după un an al conflictelor și promisiunilor.

Dacă m-ar întreba cineva ce am făcut cu cinci sau șapte sau 10 ani în urmă în luna iulie, probabil n-aș putea răspunde. Nu-mi amintesc nici programul, nici zilele, nici lucrurile pe care le aveam de făcut. În schimb, îmi vin în minte anumite secvențe.

Un spectacol la care am ajuns pur întâmplător și care mi-a dat o stare de bine. O plimbare la ceas de seară pe sub teii parfumați și apoi ceasul la care m-am uitat când m-am întors acasă mult mai târziu decât era în plan. O călătorie cu un CFR lipsit de aer condiționat care, din cauza caniculei, a avut o întârziere mai mare decât cea pe care o luasem în calcul oricum, din capul locului.

Probabil așa funcționează memoria și nu doar pentru perioadele de timp liber – păstrează momentele care au înterupt ritmul obișnuit, rutina, nu programul în linie cronologică.

Memoria păstrează experiențele, nu programul

Am trecut de jumătatea anului, o perioadă care s-a remarcat și ea prin… abaterea serioasă de la rutină, iar o întrebare onestă ar putea fi nu „Când au trecut primele șase luni ale anului?”, ci „Ce s-a întâmplat în primele șase luni ale anului?”.

Dacă lăsăm la o parte contextul național, în care ne-am trezit în mijlocul unei crize politice, generată de lipsa unui premier desemnat de președinte, după ce Guvernul a fost demis, ori contextul internațional, marcat de un conflict în Orientul Mijlociu, cu consecințe financiare pentru mare parte din lume, ajungem la contextul local și vedem că nici Brașovul… nu se simte prea bine.

Un an complicat pentru cultura din Brașov

Luăm ca reper doar segmentul cultural și ne amintim că anul a început cu un nou episod de tensiuni la Teatrul Sică Alexandrescu, între sindicaliști și conducere, oricare ar fi ea (căci au fost mai multe conduceri interimare). Un conflict care a izbucnit acum aproximativ un deceniu și care încă mocnește, iar ocazional, mai are un puseu.

A venit apoi anunțul de retragere a sprijinului public (prin programe) al  autorităților locale pentru sectorul cultural independent, din partea ambelor autorități locale. Ulterior, municipalitatea a revenit asupra anunțului și a spus că va exista o formă de sprijin, printr-un model care există și în alte orașe, dar care nici acum nu a devenit realitate. Apoi, ne amintim că luna iulie se deschidea, de câțiva ani încoace, cu festivalul Săptămâna Comediei, care anul acesta a fost la un pas de a fi anulat.

Din cauza aceluiași motiv pentru care proiectele continuă sau nu – financiarul, „asezonat” și cu un pic de orgoliu. Vom avea o Săptămână a Comediei, până la urmă, în noiembrie. Cu promisiunea de sprijin a autorității locale. Însă, recent, tot financiarul (mișcorarea salariilor) a devenit „mărul discordiei” și în conflictul puternic dintre angajați și manager la Opera Brașov, un scandal care la un moment dat a presupus și sosirea unui echipaj de poliție pentru escortarea managerului afară din instituție.

Ce rămâne dintr-un oraș: conflictele sau experiențele?

În tot acest timp, oferta culturală a orașului s-a schimbat (comparând-o cu anii în care și cultura independentă primea mai mult decât promisiuni). Sau s-a subțiat. Sigur, au fost spectacolele din stagiunile instituțiilor, mai puțin sau deloc accesate de turiști, totuși. Pentru turiști au mai existat evenimente în piețele publice ale orașului, prost comunicate și, oricum, sporadice.

Brașovul nu are nici acum o strategie prin care să se prezinte turiștilor care vor și altceva pe lângă farmecul străzilor din centrul istoric, priveliștea instagramabilă a Tâmpei de pe terasa unei cafenele ori liniștea și aerul curat din Poiana Brașov. Și probabil va mai dura până vom ajunge acolo, dar poate că tocmai aici este problema, pentru că aș îndrăzni să spun că orașul nu rămâne neapărat în memoria oamenilor (brașoveni sau turiști) prin conflictele între instituții, ci prin ceea ce a făcut posibil, inclusiv din punct de vedere cultural.

Cultura construiește memoria unui oraș

Poate că peste câțiva ani ne vom aminti toate episoadele acestui an complicat. Sau poate nu. Dar vom vedea efectele în festivalurile care vor mai exista sau nu, în spectacolele care vor mai ajunge la public și în felul în care Brașovul va fi perceput de cei care îl vizitează și de cei care locuiesc aici.

Până la urmă, investiția în cultură (inclusiv sprijinul pentru operatorii independenți) nu produce doar evenimente.  Produce experiența pe care o căutăm, într-un fel sau altul, fiecare…

Text de ADINA CHIRVASĂ | OPINII