De unde vine șaorma: povestea preparatului care a cucerit lumea
Campania Pepsi Zero – „Regina Nopții” – a decretat șaorma ca fiind regina neoficială a fast-foodului românesc.
Un preparat pe cât de simplu, pe atât de emblematic pentru nopțile lungi petrecute alături de prieteni, când o șaorma mâncată la ieșirea din club sau în parcare devine momentul care leagă povești.
Dar dincolo de simbolul urban al poftelor de la miezul nopții, șaorma are o istorie fascinantă, care pornește din Imperiul Otoman și ajunge până în marile orașe ale lumii.
De la rotisorul vertical din Imperiul Otoman la șaormeria de la colțul străzii, descoperă istoria fascinantă a preparatului devenit simbol al vieții de noapte.
Puțini își dau seama, în timp ce o savurează la miezul nopții, că șaorma, regina neoficială a fast-foodului urban, are o istorie de peste două secole și o genealogie care străbate Turcia, Levantul și Europa.
Preparatul care a cucerit lumea a pornit din inima Imperiului Otoman, în secolul al XIX-lea, când bucătarii din orașul Bursa au început să gătească carnea de miel pe un rotisor vertical. Metoda a fost o inovație pentru acea vreme, iar meșterul considerat inventatorul ei, İskender Efendi, a numit-o „döner kebab” – „carne care se învârte”.
Cuvântul „șaorma” provine din turcescul „çevirme”, care înseamnă literalmente „rotire”. Ideea s-a răspândit rapid din Anatolia spre Levant – teritoriul care astăzi include Libanul, Siria, Iordania și Israelul – unde a fost adaptată cu condimente și obiceiuri locale. În aceste regiuni, carnea a început să fie marinată cu amestecuri de coriandru, turmeric, piper negru și sumac, servită în lipie sau pita, alături de hummus, legume și murături.
De-a lungul secolului XX, șaorma a traversat granițele culturale prin intermediul migrației. Comunitățile libaneze, turce, irakiene și armene au dus rețeta în Europa, iar apoi în America. În Germania, doner kebabul a devenit o industrie de miliarde, iar în Franța și România, preparatul a căpătat accente locale – cu cartofi prăjiți în lipie și sosuri mai bogate.
Șaorma a ajuns în România la începutul anilor ’90, odată cu primele restaurante orientale. Rapid, a devenit un simbol al vieții de noapte, o alegere preferată după cluburi sau pe străzile orașelor care nu dorm niciodată. De atunci, a depășit granița dintre Orient și Occident, dintre street food și cultură urbană, transformându-se într-un ritual culinar: un amestec de arome, texturi și amintiri.
Astăzi, fiecare oraș are „șaormeria lui legendară”, fiecare prietenie are o poveste spusă în jurul unui con de carne care se rotește lent, rumenind în aromele lumii. Iar gustul care ne adună la miezul nopții e, în fond, moștenirea unei rețete inventate acum aproape două secole, într-un colț de lume unde timpul se măsura în felii subțiri de miel fript.
Șaorma, regina neoficială a fast-foodului urban, a devenit oficial „Regina Nopții” în cea mai recentă campanie Pepsi Zero.
După ce în primăvară a celebrat asocierea perfectă dintre Pepsi și mici, brandul a ales în această toamnă să onoreze cel mai iubit comfort food al românilor. Cu un mesaj care încurajează bucuria autentică a gustului — „Ce e bun… mmmerită un Pepsi” — campania readuce șaorma în drepturile ei de deliciu urban, fără rețineri și fără vinovăție.
În primul episod din seria video „Regina Nopții cu de toate”, realizat de Drăcea, invitata de onoare este Irina Margareta Nistor, vocea inconfundabilă a filmelor traduse, care, de data aceasta, „traduce” o șaorma.
Video: Irina Margareta Nistor – „Regina Nopții”
