Arhitectura de interior: Între artă aplicată și coerență identitară
În cadrul unui proiect complex de arhitectură, rolul arhitectului nu se oprește la nivelul compoziției volumetrice sau al coordonării tehnice.
Una dintre cele mai rafinate și, totodată, esențiale misiuni ale sale este arhitectura de interior – un demers multidisciplinar care implică sensibilitate estetică, rigoare funcțională, competență tehnică și viziune integratoare. Într-o lume în care calitatea spațiului interior influențează direct confortul, productivitatea și percepția utilizatorilor, colaborarea cu un arhitect de interior devine o investiție strategică, nu doar o alegere stilistică.
Amenajarea unui spațiu interior, indiferent că este vorba despre o locuință, un magazin, un restaurant sau un birou, presupune mai mult decât alegerea unor culori plăcute sau a unui mobilier elegant. Ea presupune înțelegerea profundă a fluxurilor de utilizare, a necesităților ergonomice, a contextului tehnic (instalații, structuri, materiale) și a modului în care aceste elemente pot fi armonizate într-o soluție coerentă, personalizată și sustenabilă. Arhitectul de interior este specialistul care poate gestiona toate aceste variabile simultan, asigurând o viziune unitară de la concept până la detaliu executiv.
În același timp, este important de subliniat că în domeniul amenajărilor interioare activează mai multe tipuri de specialiști, ale căror intervenții variază în funcție de nivelul de competență și de complexitatea proiectului. În vârful acestei ierarhii se află arhitectul diplomat sau arhitectul de interior, singurii profesioniști care dețin pregătirea și dreptul legal de a propune și proiecta inclusiv intervenții volumetrice, structurale sau care afectează configurația spațială în mod semnificativ.
Acestora le urmează, ca grad de complexitate, designerul de interior, care lucrează preponderent cu elementele existente ale spațiului, fără a le modifica în profunzime, și se concentrează pe amenajarea funcțională și estetică. În cele din urmă, decoratorul de interior are un rol mai restrâns, axat pe selecția materialelor, a culorilor și a obiectelor decorative, fără a interveni în organizarea structurală sau funcțională a spațiului. Astfel, alegerea specialistului potrivit devine esențială în funcție de obiectivele proiectului și de natura transformărilor dorite.
Beneficiile colaborării cu un arhitect de interior sunt multiple și evidente pe termen scurt, mediu și lung.
Dincolo de aspectul vizual atractiv, specialistul oferă garanția unor soluții tehnice competente, adaptate contextului, bugetului și nevoilor reale ale utilizatorilor. Se evită astfel improvizațiile costisitoare, se optimizează resursele și se obțin rezultate coerente, sustenabile și durabile. De asemenea, prin capacitatea sa de a anticipa disfuncționalitățile spațiului și de a le transforma în oportunități de proiectare, arhitectul de interior acționează ca un veritabil strateg spațial.
Într-un context economic și social în care spațiul interior devine tot mai mult un vector de identitate, eficiență și experiență, apelarea la un arhitect de interior nu este un moft, ci o decizie fundamentată. Este o alegere care aduce beneficii financiare prin optimizarea investiției, beneficii estetice prin claritate vizuală și beneficii funcționale prin adaptarea spațiului la nevoile reale ale utilizatorului. Este, în cele din urmă, o investiție în calitate, în confort și în valoare de durată.
Pentru a înțelege mai bine cum se traduc în realitate toate aceste principii – de la funcționalitate și estetică până la identitate și eficiență – îți propunem câteva exemple concrete de amenajări interioare. Proiectele realizate de Arhitect Ioana Covali, fondatoare Claar Studio, ne arată cum o abordare profesionistă poate transforma atât spațiile de locuit, cât și cele comerciale în locuri cu personalitate, bine gândite și adaptate perfect nevoilor reale.
Ioana ne povestește despre amenajarea acestui spațiu rezidențial ca despre un proces de traducere a dorințelor într-un ambient care se simte ca acasă.
Apartamentul I se află la etajul unei case construită în cel din urmă an al perioadei interbelice, 1939, reprezentând un moment de sinteză între stilurile arhitecturale care marcau timpurile – neoclasicul francez simplificat prin registrele fațadei, ancadramentele ferestrelor, cornișa proeminentă și proporțiile echilibrate; stilul neoromânesc, cu trimiteri către curentul mediteranean prin ferestrele împerecheate, cu arcade ovale, coloane și brâuri; mișcarea modernistă și funcționalistă prin simplitatea generală a planurilor fațadei și a decorației.
Rezultatul este un dialog cultural între spațiul local și spațiul vestic, specific arhitecturii urbane interbelice românești, tipic pentru orașele anilor ’20-’40, care aspirau să integreze modelele europene, păstrând identitatea națională.
Procesul de reabilitare și reconfigurare al spațiilor și fluxurilor interioare a urmărit păstrarea elementelor definitorii ale apartamentului din fiecare etapă a existenței lui, inclusiv gesturi care au apărut în decursul unei renovări din perioada socialistă (spre exemplu, ansamblul de uși de sticlă și dulapuri dinspre living) și recompartimentare în vederea obținerii unor spații optimizate în acord cu cerințele actuale de locuire – acces privat spre baie din dormitorul principal și dressing propriu, reconfigurarea unei camere și a unui hol adiacent ei într-o cameră cu o baie suplimentară.
Decorarea cu brâuri și cornișe a venit ca o reacție naturală la specificul volumetric al spațiilor și al clădirii în general, oferind proporție, ritm și o eleganță conservatoare, în contrast cu modernitatea mobilierului și a detaliilor metalice negre și aurii în notă contemporană. O bună parte dintre materialele și obiectele folosite au fost atent alese pentru a evoca calitatea atemporală – vopsea ultramată sau satinată pentru pereți, piatră naturală pentru blaturi, ceramică de dimensiuni mici, furnir de lemn de stejar, parchet și friz de stejar, mânere de alamă pentru uși.
Tâmplăriile au fost recondiționate integral, păstrând fidel aspectul celor existente, în schimb toate golurile de ușă au fost redimensionate, iar foile de ușă înlocuite cu foi cu tăblii, rezultând o compoziție mai plăcută și mai coerentă. Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a doi ani și a fost un efort comun al arhitectului (proiectare, coordonare și implementare) și al proprietarului (finanțare și viziune).
Cele două proiecte comerciale valorifică spațiile situate la parterul blocurilor de locuințe colective, adaptându-le cu atenție nevoilor funcționale și estetice specifice. Designul pune accent pe crearea unor medii atractive și eficiente, care să susțină atât identitatea brandului, cât și experiența utilizatorilor, integrându-se armonios în contextul urban existent.
Indiferent de tipul spațiului – locuință, birou sau spațiu comercial -, arhitectura de interior rămâne un demers profund uman, menit să creeze locuri care nu doar funcționează, ci și inspiră.
Foto: Alexandru Dan, Andrei Burcea
Arhitect: Ioana Covali – Claar Studio
Text de Arh., IOANA ALDEA | ARHITECTURA
