Mihail Alin este artist vizual, are 29 de ani, s-a născut la Galați, dar s-a mutat în București în urmă cu 10 ani. Este atras în permanență de frumos și diversitate, iar acum este tattoo artist, cu o carieră începută cu aproape 9 ani în urmă, desfășurându-și activitatea în București, dar și peste graniță, în țări precum Germania, Anglia, Irlanda și Elveția. Chiar dacă toată energia o depune pentru realizarea unei cariere internaționale în arta tatuatului, Mihail este și un artist care a semnat multiple picturi murale.
Cum ai ajuns să-ți creezi stilul care te definește și cât de greu a fost pentru tine să ajungi cunoscut și apreciat în România, dar și peste hotare?
Stilul a evoluat în același timp cu căutările mele. Consider că atât eu cât și stilul meu (de tatuat sau pictură) a ajuns să fie suma tuturor oamenilor de la care am învățat și pe care i-am admirat pentru cum fac. Nu m-am împovărat cu grija găsirii unui stil, ci mi-am dat voie să fiu influențat de ce am considerat eu că este frumos și mi-am alimentat cu fiecare ocazie setea de a afla „cum se face”.
În ceea ce privește notorietatea pe care o am în prezent, se datorează muncii pe care am depus-o în a mă face vizibil, online pe toate platformele de socializare, cât și prin prezența fizică la diferite expoziții, festivaluri de artă stradală și apariții TV. Totodată oamenii care mi-au fost alături, care m-au îndrumat și ajutat să fac toate acestea, au avut un rol foarte important, iar pe această cale le mulțumesc!
Cum decurge procesul tău creativ?
Sunt super prezent în procesul meu creativ, pentru că îmi produce cea mai mare satisfacție. Mi-am dat seama că procesul creativ începe imediat ce scopul a fost stabilit, cu toate cerințele lui. Fie că îmi doresc să transmit un mesaj prin arta mea sau îmi este cerut să redau un mesaj, gând sau emoție pentru cei din jur, mintea mea devine un „motor de căutare vizuală”. Atunci când vine vorba de a construi ceva de la zero, primul pas pe care îl consider foarte important și care este ca o fundație solidă pentru creația de la final, este conceptul sau mesajul pe care vreau să-l transmit. Aici sunt atent la mine, la etapele mele psihologice și la oamenii din jur.
O lucrare ajunge să fie de succes atunci când mesajul sau conceptul pe care îl are rezonează cu un număr cat mai mare de oameni. Însă, la prima vedere, imaginea este cea care atrage, și cu cât este mai spectaculoasă, fie prin reprezentare sau dimensiune, ea are rolul de a invita privitorul să descopere mesajul din spate. Odată stabilite toate astea, am nevoie să stau într-un mediu liniștit, curat și ordonat pentru a creiona cu precizie imaginea, iar de acolo multe alte ore de prezența fizică și mentală pentru realizarea lucrării până la final.
Cum ți-a schimbat street art-ul felul în care percepi arta și lumea în general?
Prin participarea la festivaluri de street art am realizat cât de benefică este prezența unei opere murale în comunitățile din jurul acesteia. Nu am cum să susțin că street art-ul a cântărit foarte mult în schimbarea percepției mele despre artă sau despre lume în general. În schimb pot să spun că am trăit cele mai intense emoții. Vă las aici scurta impresie din cadrul festivalului de street art de la Târgu Jiu din vara anul 2020. „A fost o săptămână plină! Dar a naibii de frumoasă!
Am cunoscut oameni frumoși, creativi, muncitori, dedicați, cu povești interesante, cu păreri diferite, pe care nu am cum să-i uit. Ce nu o să uit cu siguranță, sunt cuvintele unui om, trecut de prima tinerețe, ce consumase câteva pahare de alcool și care se oprise să admire picturile din festival: „Mai, băieți, și eu lucrez în construcții, dar ce faceți voi e ca un parfum scump pe care-l dai la final…””
Cât de mult te-a ajutat social media în cariera ta? Și cum crezi că influențează social media evoluția și percepția artei?
Social media este acum una dintre părțile cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, în promovarea și dezvoltarea ta ca artist. Pe mine m-a ajutat enorm, însă vine la pachet cu un consum extraordinar de mare de resurse de timp, energie și chiar financiare. Este mediul prin care noi ca artiști ajungem la oameni, iar dacă nu suntem constat acolo, putem fi uitați ușor. Puțini oameni mai sunt consumatori de galerii și expoziții, și atunci toată munca trebuie expusă într-o galerie virtuală.
Aici fiecare platformă de socializare devine o galerie pentru artist, și cum sunt mai multe platforme de acest gen, înseamnă mai multe galerii unde artistul trebuie să țină cont de specificul fiecăreia, iar asta de multe ori ajunge să consume extrem de multă energie. Influența pe care o are social media în schimb în evolutia și percepția artei este semnificativă . Un exemplu, am observat artiști care au schimbat pânza și pensulele cu tablete și pen-uri, care într-adevăr i-au ajutat să creeze mai ușor, însă i-a făcut să muncească și mai mult pentru a „hrăni bestia”, așa cum îmi place mie să spun.
Povestește-mi un pic care e lucrarea ta preferată pe care ai făcut-o într-un oraș din România sau din afară?
E foarte greu să alegi o lucrare preferată. E ca și când ai pune o mama să-și aleagă copilul preferat. Fiecare are poveste și e frumoasă în felul ei. „Prima oară nu se uită niciodată”, așa că voi vorbi despre primul mural realizat în colaborare cu artistul și prietenul meu Cazacincu Bogdan, mural realizat în cadrul festivalului de street art de la Târgu Jiu, în anul 2020. Lucrarea se numește „H O P E” și conceptul acesteia este următorul. „Sistemul medical este reprezentat de oameni care prin pasiune își doresc să-i ajute pe cei din jurul lor. Anul 2020, pentru acești salvatori, reprezintă o adevărată provocare.
Întreg sistemul medical este pus la grea încercare, nu doar în România, ci în întreagă lume. Am ales, ca prin tema festivalului („solidaritate”) să arătăm recunoștință față de cadrele medicale și, prin lucrarea noastră, să prezentăm pasiunea, munca și dedicarea lor. Trandafirul, de-a lungul timpului, a căpătat tot felul de semnificații. În cazul de față, el reprezintă respectul și onoarea. Valori pe care le regăsim în relația cadrului medical cu pacientul său. Titlul lucrării este „H O P E”, iar prin el dorim să subliniem sentimentul de încredere în rezolvarea favorabilă a problemelor medicale. Cartierul Lotrului, Str. Hidrocentralei, Târgu Jiu, România.“
Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări?
Aici pot vorbi din perspectiva artistului tatuator, pentru că în cea de artist muralist nu am întâmpinat cele mai mari provocări. Sau, dacă au fost, nu au fost cu o încărcătură emoțională atât de mare ca în arta tatuajelor. Am ales industria tatuajelor pentru că am fost curios de cum se fac desenele pe corp.
De la bun început am fost conștient ca omul v-a purta munca mea până la finalul vieții, iar asta a venit cu o presiune de a face totul perfect. Plus că, venind dintr-un mediu în care am crescut, cu valori creștin ortodoxe și tradiționale, am pornit cu sentimentul de vinovăție că vreau să fac asta și mai apoi că fac asta. Provocarea sau lupta cea mai mare pe care am dus-o în cariera mea, a fost aceea cu ideea de păcat. Iar acum îmi place să susțin, și o fac ferm, că și „păcatul expiră”.
Din punctul tău de vedere, cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj social / politic?
Cum am menționat și mai sus, mesajul este fundamental în operele fiecărui artist, din punctul meu de vedere. Mesajele sociale sunt de abordat, însă cele cu influență politică sunt de evitat. Eu unul le evit, pentru că valorile pe care vreau să le promovez nu au legătură cu politica. Se vor a fi prezente și acolo, însă prin fapte au fost demonstrate contrariul.
Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale?
Îmi doresc să fericesc oamenii, iar dacă lucrările mele au fost observate și au adus un zâmbet sau un sentiment de bucurie, eu mi-am atins scopul. Consider că asta este cel mai important atunci când faci artă, indiferent de natura ei, o faci pentru oameni.
Ce urmează pentru Mihail Alin?
Hm, greu de spus ce urmează, însă pot să spun cei doresc lui Mihail Alin. Un viitor plin de momente care să-l fericească, oameni cu suflet frumos și de succes alături și o iubire de sine din ce în ce mai puternică. Știu ca Mihail la bătrânețe vrea să fie mândru de el, face totul cu suflet și dedicare, și îi doresc să-și păstreze aceeași energie devotată. Cochetează cu antreprenoriatul și planurile lui sunt în faza de creație și le va pune în aplicare începând cu anul următor. Atât.
» Interviu de GRUIA DRAGOMIR | Artiști Urbani
