Kuser are 26 de ani și desenează cu acest pseudonim de la 13-14 ani, din momentul în care a descoperit graffiti-ul prin intermediul unor colegi de clasă. Este originar din Brașov, dar a studiat grafica timp de 5 ani în Iași, în cadrul Facultății de Arte George Enescu. În prezent a revenit în Brașov și se împarte între job, graffiti și desen în general.
Cum ai ajuns să-ți creezi stilul care te definește și cât de greu a fost pentru tine să ajungi cunoscut și apreciat?
Stilul a venit de la sine în urma anilor și a etapelor prin care am trecut. Am început cu graffiti în școala generală, apoi am urmat liceul de arte din Brașov. Pe parcursul liceului am luat contact cu banda desenată și cu zona de caricatură, ulterior am ajuns la facultate în Iași, unde am descoperit o multitudine de tehnici și de medii noi de lucru. În fiecare etapă menționată mai devreme am fost influențat fie direct, fie indirect de o mulțime de artiști.
Stilul la care am ajuns momentan este o sumă a celor povestite mai sus, fiecare moment lăsându-și o amprentă. Cât despre a doua parte a întrebării, nu cred că am ajuns încă să fiu cunoscut în mod real, momentan consider că sunt cunoscut la nivel de nișă.
Cum decurge procesul tău creativ? De unde te inspiri, de unde începi, cum intri în mind set-ul necesar pentru a crea ceva de la zero?
Pentru lucrările proprii, fie că vorbim de ilustrații, picturi murale sau postere, procesul este unul foarte liber. În general intuiesc o direcție în care vreau să merg și experimentez cu tot felul de elemente care îmi stârnesc interesul.
Nu prea fac schițe în prealabil, pur și simplu mă apuc de desenat folosindu-mă de personaje, obiecte, litere și pattern-uri, apoi încerc să finisez elementele alese până ce lucrarea devine solidă și capătă coerență. În cazul lucrărilor ce au o temă prestabilită, procesul este puțin diferit, pentru aceste lucrări realizez multiple schițe până ajung la o variantă satisfăcătoare, totuși și aici încerc să mă folosesc de anumite elemente caracteristice care se regăsesc și în lucrările proprii.
Cum ți-a schimbat street art-ul felul în care percepi arta și lumea în general?
Descoperind graffiti-ul în copilărie, pot spune că acest lucru a avut un impact asupra percepției mele. În primul rând, am crescut fiind mult mai atent la ce se întâmplă în spațiul urban, oriunde mergeam eram atent la fiecare tag nou, la fiecare desen nou, la fiecare intervenție de acest gen. Acest obicei te face să fii mai conectat cu orașul și totodată cu realitatea. În al doilea rând, fiind pasionat de graffiti de atâția ani, am transpus și în alte medii artistice elemente, teme si atitudini din graffiti.
Cât de mult te-a ajutat social media în cariera ta? Și cum crezi că influențează social media evoluția și percepția artei?
Pe mine nu pot să zic că social media m-a ajutat în mod decisiv, dar nici nu pot să zic că am folosit această unealtă la potențialul ei adevărat, spre exemplu eu folosesc Instagramul mai mult ca pe o arhivă personală, în care mai postez ocazional câte o lucrare ce mi se pare tare la momentul respectiv. Totuși sunt recunoscător că prin social media am descoperit o mulțime de artiști la care nu știu cum altcumva aș fi ajuns. Dar personal pun mult mai mult preț pe interacțiunea fizică, directă, toate legăturile reale cu diverși artiști și toate proiectele faine au venit pe urma interacțiunii live.
Povestește-mi un pic care e lucrarea ta preferată pe care ai făcut-o într-un oraș din România sau din afară?
În general lucrările mele preferate sunt cele în care se realizează mult cu puțin, mereu am o satisfacție enormă când reușesc să fac un desen bun folosind materiale îndoielnice. De asta aleg să vorbesc despre acest desen făcut pe o prelată în 2023. Desenul acesta este unul dintre preferatele mele, deoarece a fost realizat cu un minim de materiale (un litru de lavabil, un pigment negru și un trafalet care sigur nu era la prima utilizare), iar rezultatul mi se pare unul curat, clar și interesant.
Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări?
Lucrarea care mi-a ridicat cele mai multe provocări a fost muralul comemorativ făcut la Iași, în amintirea lui Virgil Săhleanu, realizat împreună cu Harcea Pacea și cu oamenii de la Artipic. În acest proiect eu a trebuit să mă ocup de portretul lui Virgil Săhleanu, iar provocarea a fost dimensiunea, suprafața de lucru fiind una enormă, cel puțin pentru mine, care nu mai desenasem pereți așa de mari.
Fiind vorba de un portret pe o dimensiune atât de mare apar dificultăți în păstrarea proporțiilor, desenul fiind realizat la mâna liberă după poză, dar din fericire a ieșit totul bine după 3 zile de lucru.
Din punctul tău de vedere, cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj social / politic?
Sincer nu văd mesajul socio-politic ca fiind o componentă obligatorie într-o operă de artă. Există o oarecare presiune potrivit căreia arta, pentru a fi valoroasă, are nevoie de un mesaj, dar nu sunt în totalitate de acord. Consider că există un risc enorm să fii ostentativ și fals dacă folosești mesaje socio-politice pentru a obține o tracțiune mai bună la public sau pentru a da impresia unei lucrări de artă cu o miză mai serioasă.
Există lucrări excepționale, ce au și mesaj socio-politic, dar la fel de bine există și lucrări excepționale, fără un mesaj clar, acestea din urmă compensând prin alte aspecte. În mod clar cel mai bine e să faci ce îți vine natural, fără să te mulezi pe teme care nu te reprezintă.
Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale?
Nu pot spune că țintesc să trezesc în oameni o stare sau o reacție clară, totuși mi-ar plăcea ca o persoană care îmi vede din neant un desen, un personaj sau un afiș, să zică cu puțină uimire „i-a uite, bă, ce a desenat ăsta aici”.
Ce urmează pentru KUSER?
Cel mai probabil voi continua să fac ce am făcut și până acum, voi continua să desenez cât mai mult, voi continua să experimentez lucruri noi în graffiti, ilustrație, gravură, pictură și digital. Restul lucrurilor le vom vedea pe parcurs. Până la urmă, consecvența e cea mai importantă.
» Interviu de GRUIA DRAGOMIR | Artiști Urbani
