Sebastian Tegzeșiu: „Muzica de cameră nu înseamnă muzica pe care noi o cântăm într-o cameră. Este muzica în care noi comunicăm, creăm ceva împreună”
Festivalul Internațional al Muzicii de Cameră revine în Brașov, la Sala Patria, în perioada 5-13 aprilie și promite melomanilor experiențe muzicale de neuitat, alături de nume de referință ale muzicii românești și internaționale. Va fi un festival „altfel”, promite Sebastian Tegzeșiu, managerul Filarmonicii Brașov, cu care am discutat despre istoria acestui eveniment, program și punți peste timp cu trimitere la ediția inaugurală, din 1970, cea creată de maestrul Ilarion Ionescu Galați.
Festivalul din Brașov este probabil unul dintre cele mai vechi de acest gen din țară, dar are și o istorie fragmentată, în același timp… 2024 revine cu ediția cu numărul 43.
Festivalul Internațional al Muzicii de Cameră a fost înființat în anul 1970, de către maestrul Ilarion Ionescu Galați. Acest festival are o bogată activitate: în fiecare an a adus pe scenă nume sonore ale muzicii clasice, dar într-un alt format față de cum suntem noi obișnuiți: venim joi seara la Filarmonica Brașov și ascultăm concertul împreună cu întreaga orchestră, cu un solist, un dirijor, doi soliști. Depinde de programul pe care noi îl avem. Muzica de cameră este, din punctul meu de vedere, baza întregii orchestre. Inclusiv în momentul care tu cânți într-o orchestră este foarte important să ai un background al muzicii de cameră, pentru că acest lucru te face să te obișnuiești să cânți împreună cu colegii fără a avea un dirijor. Trebuie să cunoști partitura, trebuie să cunoști mult mai în profunzime lucrările și să descoperi fiecare voce ce rol are, fiecare voce ce anume trebuie să transmită, care este important, care nu este important, chiar dacă vorbim, de exemplu, despre cvartet. Poate cvartetul este cel mai dezvoltat, din punctul ăsta de vedere. S-au scris foarte multe lucrări. Avem o vioară întâi, avem o vioară a II-a, violă, violoncel, deci exact formatul orchestrei. Nu neapărat dacă tu ești vioara întâi ești cel mai important, poate vioara a II-a e importantă sau viola, sau violoncelul. De aceea spun că muzica de cameră este foarte importantă, din punct de vedere muzical. A stat la baza creării unor lucrări fantastice. Și de aici, hai să zicem că putem clădi. Festivalul Internațional al Muzicii de Cameră este important pentru noi. Cum v-am spus, au trecut foarte mulți pragul acestei instituții, nume sonore, oameni renumiți, care și-au adus contribuția la acest festival. Nu știu exact motivul pentru care a fost întrerupt pentru o perioadă de ani, bineînțeles, și pandemia a avut un rol important în acest lucru, dar acum îl readucem la viață. Îl revigorăm și sunt convins că publicul va avea parte de multe surprize.
Dacă tot spuneați de pandemie, cum v-a afectat pe dumneavoastră acea perioadă, din punct de vedere profesional?
Pandemia a venit, am simțit-o cu toții. Ok, pe muzicieni, să zicem că i-a afectat poate și din punct de vedere financiar. Pe public l-a făcut să iasă din sălile de concert, pentru că nu a mai avut acces. Eu cred că urmările pandemiei sunt mai mult din punct de vedere emoțional, nicidecum fizic, au fost și oameni care au trecut prin momente foarte dificile sau grele. Dar foarte greu publicul a revenit în sălile de concerte după această perioadă. Acum observ că fiecare concert al Filarmonicii este cu casa închisă, avem sold out la fiecare concert, ceea ce este fantastic. Lumea înseamnă că a prins din nou obișnuința și curajul de a veni în sala de concerte. Iar pentru noi, ca și muzicieni, a fost o perioadă dificilă, pentru că n-am putut să avem contact unii cu ceilalți, n-am putut să facem muzică împreună, a trebuit fiecare cumva singuri să facă un video de acasă, tocmai pentru a transmite către public un pic de muzică.
Din punct de vedere organizatoric, ce a însemnat pentru dumneavoastră acest festival?
În momentul acesta, lucrurile se desfășoară ușor, adică poți să comunici, avem telefoane, avem mailuri, avem internetul care ne oferă toate posibilitățile, agenți și așa mai departe. Bineînțeles că este o muncă extraordinar de mare în spate și sunt foarte multe ore muncite, sute de ore muncite. Tot ceea ce publicul va descoperi de pe data de 5 aprilie este gândit astfel încât să aibă parte de o experiență. Am mai spus și altădată: publicul când va veni la Filarmonică va trăi o experiență. Nu vine doar să asculte un concert, ci va fi o întreagă experiență. Vor fi alături de noi și câțiva parteneri, iar în pauza concertului, spectatorii vor putea degusta un vin, un lucru care până în momentul de față la Filarmonică nu a fost. S-au mai făcut anterior mici încercări, dar în dezvoltarea și în noua imagine a Filarmonicii pe care ne-o dorim este și această dimensiune, ca publicul nostru să aibă parte și de această socializare în pauză.
Asta voiam să vă mai întreb: în astfel de evenimente, credeți că este necesar și aportul sponsorilor privați? Pe lângă cel al autorităților, care se implică în segmentul de bilete. La această ediție vorbim despre un cost accesibil, dar dacă ar fi suportat integral de public, ar mai veni lumea la concerte?
Este foarte greu să spun lucrul ăsta. Noi încă nu am ajuns, din punct de vedere financiar, la o relaxare. Foarte mulți dintre noi avem grija zilei de mâine și în momentul în care tu te scotocești în buzunar să găsești bani să iei pâine, chiar dacă tu îți dorești să mergi la un concert… Poate nu ai bani sau poate pentru acel concert tu strângi o perioadă să vii să asculți un concert. Așa cum ar trebui plătite acest gen de concerte, noi încă nu am ajuns la nivelul acela. În alte părți, un bilet la un concert costă sute de euro. Prețul biletelor la Filarmonică nu sunt neapărat foarte mari. Sunt bineînțeles în funcție de costurile pe care noi, ca instituție, le avem. Prețul biletului la un recital din cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră este 50 de lei. Nu este foarte mult, nici foarte puțin. Eu cred că este un preț corect, pentru ca fiecare om să poată să-și permită să vină să asculte un recital de foarte bună calitate sau să trăiască o seară memorabilă împreună cu cei dragi. Dar cine va veni și își va cumpăra, să zicem, bilete la toate concertele, cele nouă concerte pe care le avem, acolo au reducere și ei vor plăti doar șapte.
Să trecem acum la partea artistică. Am văzut că festivalul are mulți invitați îndrăgiți de brașoveni, dar știm în același timp că ei sunt și artiști cu agendele încheiate poate și cu un an înainte. Cum ați reușit să-i convingeți să fie parte din acest eveniment?
Discutând cu ei din timp. Ediția aceasta a festivalului este un pic mai specială, din punctul meu de vedere. În momentul în care am conceput împreună cu întreaga echipă acest festival ne-am gândit ca pentru reluarea festivalului, o revitalizare, să aducem în fața brașovenilor artiștii brașoveni. Și mă gândesc așa pentru că noi, ca și locuitori ai acestui minunat oraș, cu toții vrem să facem din ce în ce mai bine aici și să ne bucurăm de fiecare reușită. Ne-am gândit că avem atâția artiști importanți și din Brașov au plecat foarte mulți artiști importanți: Horia Mihail, Florin Galați, Valentin Șerban, Răsvan Dumitru, care este vioara a II-a în Cvartetul Arcadia, Alexandra Fits, Cvartetul Gaudeamus – recent, de doi ani de zile, și eu mă alătur lor – și cu toții avem aceeași dorință: Brașovul să fie într-o continuă dezvoltare, din toate punctele de vedere, inclusiv muzical. Și atunci, da, suntem cumva cu toții, fiecare în formațiile lor de muzică de cameră, care ne aducem contribuția pentru a oferi calitate publicului nostru. Așadar, am discutat, ne-am găsit exact variantele cum să putem fi cu toții în această perioadă.
Spuneați că Brașovul vrea să se dezvolte. Cum vedeți dumneavoastră Brașovul cultural, de-a lungul anilor?
Brașovul de dinainte de pandemie nu-l cunosc foarte bine, îl cunosc doar în vizitele mele pe care le făceam aici. Pot să vorbesc despre Brașov și de schimbările lui în ultimii doi ani. Cum bine știți, eu am venit din Constanța, sunt constănțean, soția mea este din Brașov și de când ne-am mutat aici, pot să observ că, în doi ani de zile, orașul este într-o continuă dezvoltare, mai ales din punct de vedere cultural. Foarte multe lucruri se întâmplă și foarte multe lucruri de bună calitate încep să se întâmple în Brașov. Asta este important: ce oferim noi publicului nostru sau oamenilor astfel încât să livrăm calitatea necesară din punct de vedere cultural. Asta nu înseamnă numai Filarmonică, nu înseamnă doar Operă. Înseamnă și teatru, film, poezie. Cultura este un domeniu foarte mare. Ușor, ușor, în Brașov observ că tot acest spectru se acoperă și lumea devine din ce în ce mai curioasă și prezentă la tot ceea ce se întâmplă.
Revenind la program, am văzut că fiecare concert are un titlu. Cum au fost alese și care este povestea din spatele alegerii repertoriului?
Fiecare artist a venit cu un concept. Fiecare artist vede conceptul concertului prin propria imaginație. Ceea ce ne oferă muzica este o imaginație foarte largă. În momentul în care venim în sala de concert, ceea ce face muzica este să ne ofere posibilitatea creării unei povești. Souvenir de Florence, primul concert din festival, care este alături de Orchestra de Cameră a Filarmonicii Brașov, este titlul unei lucrări scrise de Ceaikovski, pe care nu ai cum să o dai la o parte. Nu ai cum să faci lucrul ăsta. Publicul, când va veni în sală, cu siguranță va descoperi, prin muzică, o imagine care să-i aducă aminte de un loc unde și-a petrecut o vacanță și va descrie toate stările necesare. Sunt și lucrări în primă audiție, dar vreau să îi lăsăm pe spectatori să vină să le descopere.
Vă întreb altfel, atunci: muzica de cameră este, în general, percepută drept elitistă, cel puțin de către tânăra generație. Ce ați recomanda tinerilor să nu rateze din acest festival?
Eu le recomand să vină de la început până la sfârșit. De ce? Orchestra de cameră își merită locul de deschidere a festivalului. Primul concert, în anul 1970, a fost cu Orchestra de cameră. Prima lucrare care se va cânta în acest festival este Concertul brandenburgic nr.3, de Johann Sebastian Bach. Prima lucrare în anul 1970 a fost Brandenburgicul 3, Johann Sebastian Bach. N-am știut că s-a potrivit atât de bine. Ulterior am descoperit că exact aceasta a fost prima lucrare. Apoi, după ce vom asculta și muzica lui Ceaikovski, care este o lucrare extraordinar de complex – este de fapt un sextet, sunt șase instrumente, dar desfăcute acum pentru o orchestră întreagă și sunt foarte mulți oameni care cântă -, următorul concert este foarte interesant și îl pomenesc pe acesta de ce? Pentru că sunt niște muzicieni din Elveția. Eu mi-am făcut studiile acolo și cunosc școala: una dintre cele mai importante școli de muzică barocă și de învățat stilul baroc este la Basel, iar toți invitații vin exact de acolo. Și o să avem niște instrumente cu totul și cu totul inedite. Cu o zi înainte cântăm orchestră, așa cum sună astăzi, iar în următoarea zi avem muzicieni care cântă pe instrumente vechi de 400 de ani, cu viola da gamba, clavecin, oboi baroc, vioară baroc și theorbe. Theorbe este un instrument foarte interesant. Este, să zicem, într-o descriere foarte simplă, o chitară care are un gât lung, de aproape doi metri, un instrument foarte interesant. Tocmai de aceea, față de primul concert, care e cu Ceaikovski, aici venim să ascultăm muzică barocă, anii 1700, deci o diferență foarte mare. Deja pot să descopere cum a fost și cum este în zilele noastre instrumentul. Avem și concerte cu proiecții, ne plimbăm în jurul lumii. După aceea, Cvartetul Arcadia va veni și va cânta „Fata și moartea”. Festivalul mai conține iar un trio foarte bun, cu Valentin Șerban, Ștefan Cazacu și Dragoș Dimitriu, care o să aducă în fața publicului Trio-ul de Beethoven „Arhiducele”. Florin Galați împreună cu Cvartetul Gaudeamus vor avea un program fantastic, în care vor combina poezia cu muzica. Iar în închiderea festivalului voi cânta eu alături de trio-ul meu, cu Horia Mihail și Filip Papa – iată, se deschide și se închide cu Ceaikovski, iar o coincidență. Nimeni nu a gândit așa – va fi marele Trio de Ceaikovski. Aceasta este o lucrare extrem de importantă din punct de vedere al muzicii de cameră și din repertoriul trio-ului și e foarte dificil. Dar toate lucrările sunt dificile pentru că abordarea muzicienilor care vor fi pe scenă este una foarte complexă și sunt convins că tuturor le va plăcea programul pe care l-am pregătit.
Dar pentru iubitorii acestui gen de muzică, pentru cunoscători, ce le-ați recomanda să nu rateze?
V-am mai spus: fiecare concert este special. Nu pot să spun: veniți la acest lucru, că este important. Iată că pentru prima dată într-un festival de muzică de cameră apare și jazzul. Alexandra Fits, împreună cu o chitară bas, tobe și cu Mariano Castro la pian. Deci, clar, ieșim un pic din tipare. Oricum am denumi acest lucru, este tot muzică, tot trebuie să cântăm împreună. Muzica de cameră nu înseamnă muzica pe care noi o cântăm într-o cameră. Este muzica în care noi comunicăm, este muzica în care noi creăm ceva împreună și fiecare își aduce ideea lui și fac un întreg. Deci avem și jazz, avem și muzică barocă, avem și orchestră, avem și trio, avem de toate, inclusiv proiecții. Tocmai de aceea ieșim un pic poate din tiparele unui festival clasic, din punctul ăsta de vedere.
Presupun că nu vă veți opri aici.
Eu sper că nu. Sper că de la an la an ne vom putea dezvolta și vom aduce lucruri din ce în ce mai interesante. Avem nevoie de ajutor în continuare și trebuie să mulțumesc Consiliului Local și Primăriei pentru sprijinul pe care îl avem în demararea acestui festival. Este normal că ai nevoie de sprijin, iar noi ne-am bucurat foarte mult de sprijinul lor și întotdeauna au fost aproape de nevoile Filarmonicii.
Programul complet al festivalului este următorul:
5 aprilie, ora 19.00
Souvenir de Florence
Orchestra de cameră a Filarmonicii Brașov, Conducerea muzicală: Sebastian Tegzeșiu
În program:
Johann Sebastian Bach – Concertul brandenburgic nr. 3 în Sol major (BWV 1048)
Edvard Grieg – Aus Holbergs Zeit, op. 40
Piotr Ilici Ceaikovski – Souvenir de Florence, op. 70
6 aprilie, ora 19.00
Les Goûts réunis
Ensemble Barocco „I Basilensis” din Elveția: Dora Alexiadou – vioară barocă, Marc Bonastre – oboi baroc, Paolo Pandolfo – viola da gamba, Pablo Fitzgerald – theorbo, Diego Ares – clavecin
În program:
Georg Friedrich Händel – Concertul în re minor, nr. 1
Marin Marais – Piese pentru Trio – Suita în Do major, nr. 1
François Couperin – Les Barricades Mystérieuses
Arcangelo Corelli – Trio Sonata op. 3 nr. 4 în si minor
François Couperin – Les Nations: L’Espagnole
Georg Philipp Telemann – Concertul în sol minor, TWV 43:g2
7 aprilie, ora 19.00
Când muzica devine patrie (Wenn Musik zur Heimat wird)
Johannes Fleischmann – vioară, Justus Zeyen –pian, Benno Ure – moderator și creator al proiectului
În program:
Alexandre Tcherepnin – Sonata pentru vioară op. 14, partea 1
Alexandre Tansman – Suite dans le style ancien pour piano – Sarabandă (pentru pian solo)
Adolf Busch – Capriccio pentru vioară și pian
Erich Zeisl – Sonata pentru vioară (Brandeis) – partea a 2-a
Erich Wolfgang Korngold – Sonata pentru vioară op. 6 – partea a 2-a, modificată
Nikolai Medtner – Trei Nocturne op. 16, nr. 3
Egon Wellesz – Suita op. 56 – Adagio, Allegretto
Alexandre Tcherepnin – Sonata pentru vioară op. 14 – partea a 3-a
8 aprilie, ora 19.00
Tănase Fit’s Piaf
Alexandra Fits & Mariano Castro Trio: Alexandra Fits – voce, Mariano Castro – pian, Ionel Mocanu – percuție, Iulian Hășfăleanu – contrabas
9 aprilie, ora 19.00
Poeți vechi și noi
Sebastian Lupu – actor, Florin Ionescu-Galați – vioară, Nicolae Pop – contrabas, Ana-Maria Negrea – pian
Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov, Lucia Neagoe – vioara I, Raluca Irimia – vioara II, Leona Varvarichi – violă, Ștefan Neagoe – violoncel
În program:
Johann Sebastian Bach – Arie pe coarda Sol – Suita Orchestrala nr. 3 în Re major (BWV 1068), partea a doua
Arcangelo Corelli – Sonata pentru vioară în re minor, op.5 nr.12 „La Folia”
Wolfgang Amadeus Mozart – Divertisment nr. 1 în Re major, KV 136
Joseph Haydn – Cvartetul op. 3 nr. 5 în Fa Major
Giuseppe Tartini – Sonata pentru vioară în sol minor „Le trille du diable”
Franz Schubert – Ave Maria, D 839
10 aprilie, ora 19.00
Noblesse oblige
Valentin Șerban – vioară, Ștefan Cazacu – violoncel, Ioan-Dragoș Dimitriu – pian
În program:
Ludwig van Beethoven – Trio pentru pian în Si bemol major, op. 97 „Arhiducele”
Dmitri Șostakovici – Trio pentru pian nr. 2 în mi minor, op. 67
11 aprilie, ora 19.00
Drama per musica
Cvartetul Arcadia: Ana Török – vioara I, Răsvan Dumitru – vioara II, Traian Boală – violă, Zsolt Török – violoncel
În program:
Mieczysław Weinberg – Improvițație și Romanță – Prima audiție în România
Cvartetul de coarde nr. 3 op. 14
Franz Schubert – Cvartetul „Fata și moartea” în re minor, D 810
12 aprilie, ora 19.00
O călătorie muzicală în jurul lumii în 50 de minute
Adrian Mantu (Irlanda/România) – violoncel, Dermot Dunne (Irlanda) – acordeon, Mihai Cucu (România) – arte vizuale/proiecții
În program:
Astor Piazzolla – Le Grand Tango
Niccolò Paganini – Variazioni di Bravura
Arvo Pärt – Spiegel im Spiegel (Oglindă în oglindă)
Joan Trimble – The Coolin
Heitor Villa-Lobos – Bachianas Brasileiras
Ennio Morricone – The legend of 1900 / Playing LOVE
Constantin Dimitrescu – Dans Țărănesc și Cântec din Coreea de Nord
13 aprilie, ora 19.00
Enigma Piano Trio
Sebastian Tegzeșiu – vioară, Filip Papa – violoncel, Horia Mihail – pian
Wolfgang Amadeus Mozart – Trio cu pian nr. 2, KV 496
Piotr Ilici Ceaikovski – Trio cu pian în la minor, op. 50
Citește mai multe articole din ARTĂ & CULTURĂ.
