Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Icon Film Zile si Nopti 09/01/2024
Film / Videodome

VIDEODOME | “THE DAMNED” (1962, r: Joseph Losey)

Ioan Big De Ioan Big
Comentarii VIDEODOME | “THE DAMNED” (1962, r: Joseph Losey) Share VIDEODOME | “THE DAMNED” (1962, r: Joseph Losey)
THE DAMNED


“THE DAMNED” (1962, r: Joseph Losey)

Videodome | 99+ cronici de filme realizate de Ioan Big!

Începutul anilor ’60. Războiul Rece la apogeu (Pactul de la Varşovia, intervenţia sovieticilor în Ungaria, construirea zidului Berlinului, speculaţiile pe marginea asasinării lui Kennedy etc). Teama profundă indusă naţiilor occidentale de pericolul războiului nuclear, mai ales datorită ameninţărilor repetate a lui Hruşciov… să ne amintim celebra sa declaraţie din ’56: “Vă place sau nu, istoria este de partea noastră. Vă vom îngropa.”.

În acest context, Hammer Film, casa de producţie britanică fondată în 1934, este pe val cu nesperatul succes al investiţiilor sale în filme Horror (“The Bride of Frankenstein” – 1957, “Dracula” – 1958 şi “The Mummy” – 1959) şi, mai important în acest caz, SF-uri (“The Quatermass Experiment” – 1955, “Quatermass 2” – 1957), care speculează anxietăţile cetăţenilor simpli legate de ameninţările venite dinspre blocul comunist.

Pentru a încheia în anii ’50 trilogia Quatermass cu “X the Unknown” (1956), Hammer îl angajează pe americanul Joseph Losey, reputat regizor de teatru şi film mentorat de Bertolt Brecht şi Serghei Eisenstein, auto-exilat în UK în urma refuzului său de a răspunde direct suspiciunilor şi acuzaţiilor aduse de către vânătorii de vrăjitoare (comuniste), mai exact comitetul de investigare a activităţilor anti-americane, şi a includerii sale pe lista neagră a Hollywood-ului, însă acesta e concediat după ce starul filmului, Dean Jagger, declară că refuză să colaboreze cu cineva care este suspect că ar avea convingeri de stânga.

Peste ani, dar înainte de imensele sale succese de critică The Servant, The Go-Between şi Accident, Joseph Losey va ajunge să lucreze, totuşi, pentru Hammer, iar unul dintre rezultatele ce nu pot fi trecute cu vederea este filmul-cult “The Damned”.

VIDEODOME | “THE DAMNED” (1962, r: Joseph Losey)

Am făcut acest preambul deoarece avem de-a face cu un SF politic şi militar, al cărui subiect este generat direct de contextul anilor respectivi. Această ‘datare’ nu îl face însă mai puţin surprinzător sau mai puţin… interesant.

Într-un mic orăşel de pe coasta Canalului, o tânără (Shirley Anne Field – “Peeping Tom”, “Alfie”) agaţă un turist american (Macdonald Carey, cel care, timp de trei decenii a fost omul de bază în longeviva soap-opera “Days of our Lives”), pentru a-l pune pe tavă găştii de proto-bikeri specializată în mici jafuri condusă de fratele său, un tip vulcanic măcinat de frustrări sexuale şi reprimări incestuoase (Oliver Reed – “Gladiator”, “Tommy”, “Women in Love”). Sfârşeşte prin a aspira la stabilitatea burgheză simbolizată de victimă şi pleacă într-o escapadă cu acesta, urmăriţi de delincvenţii furioşi.

VIDEODOME | “THE DAMNED” (1962, r: Joseph Losey)

După o haltă în atelierul de vară a unei sculptoriţe (Viveca Lindfors, premiată în ’62 la Festivalul de la Berlin pentru rolul din “No Exit”, realizat după piesa lui Jean-Paul Sartre), se refugiază accidental în perimetrul unei baze militare secrete ce adăposteşte în perfectă izolare copii născuţi radioactivi, protejaţi, monitorizaţi, studiaţi şi educaţi de Alexander Knox (actor nominalizat în 1945 la Oscar pentru “Wilson”). Au ei, ca oameni, datoria să le redea micuţilor libertatea? Şi cu ce preţ?

VIDEODOME | “THE DAMNED” (1962, r: Joseph Losey)

În acelaşi an cu “The Damned”, 1962, apăreau atât distopia “A Clockwork Orange”, capodopera lui Anthony Burgess, cât şi utopia “Island”, a lui Aldous Huxley (răspunsul autorului la propria distopie, “Brave New World”, publicată în 1932), iar filmul lui Joseph Losey, deşi nu este o operă capitală, ci doar un produs destinat publicului de cinema de la vremea respectivă, are unele străluciri izolate ce ne trimit vag la ambele scrieri.

Sunt de remarcat sclipirile accidentale din scenariul bazat pe nuvela lui H.L. Lawrence (“The Children of Light”), dar, mai ales, atmosfera coerent construită în alb/negru de Losey (care, amintesc din nou, pe atunci era încă un no-name în cinematografie), ce îmbină fără mari stridenţe insight-uri intimiste cu mesaje de masă, gânduri raţionale cu emanaţii viscerale şi mixează fără emfază problemele individuale cu cele ale grupurilor, reuşind să creeze suspansul prin modul de rezolvare a dilemelor personale şi nu doar din întorsături neaşteptate de situaţie.

Pentru mine, “The Damned” a reprezentat o surpriză extraodinar de plăcută şi cred sincer că merită să îi oferiţi şansa unei vizionări.

Text de IOAN BIG

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută