Concertul Depeche Mode, cea mai frumoasă seară a anului la Arena Națională. #ConcertReview

Concertul Depeche Mode, cea mai frumoasă seară a anului la Arena Națională. #ConcertReview

Peste 45.000 de oameni au umplut noaptea trecută Arena Națională din București la concertul Depeche Mode pe care nici măcar furtuna nu l-a putut opri și care va rămâne în mintea tuturor ca una dintre cele mai tari experiențe muzicale ale acestui an!

Depeche Mode a venit aseară, 26 iulie, pentru a patra oară în România, la zece ani de la ultimul concert pe Arena Națională din Capitală și la șase de la ultimul lor concert, pe stadionul din Cluj-Napoca. Spațiu pentru cei peste 45.000 de spectatori veniți să-i revadă pe britanicii s-a găsit, însă nici de pe departe suficient să încapă toată energia și extazul publicului, care n-a mai ținut cont de nimic și s-a dezlănțuit în fața celor care au scris o bucată importantă din povestea multor generații.

Maratonul Depeche a durat timp de mai bine de două ore, cu peste 20 dintre cele mai îndrăgite cântece din discografia lor.

Seara a început după ora șapte cu deschiderea celor de la HÆLOS, o trupă tânără din Londra, de trip hop. Dacă termenul nu-ți sună cunoscut, nu-i motiv de îngrijorare. Genul muzical e specific zonei de unde provine, Bristol, în Marea Britanie, și a luat naștere pe la începutul anilor ’90. Rădăcinile sunt în muzica electronică, combinată cu latura de revoltă și indignare a hip-hop-ului american din acea perioadă, iar printre pionierii genului se numără și Massive Attack sau Björk.

Concertul Depeche Mode a debutat cu „My Cosmos Is Mine” și „Wagging Tongue”, exact piesele care deschid și, „Memento Mori”, cel mai recent album de studio al lor, pe care îl promovează în acest turneu mondial. După ele, „Walking In My Shoes”, una dintre cele mai cunoscute piese ale formației, a răsunat pe Arena Națională, cântată la unison de zecile de mii de fani.

La capitolul setlist-ului, concertul a fost destul de eclectic, conținând piese de pe zece discuri ale trupei, cele mai multe de pe noul disc și de pe „Violator”, cel mai de succes album al lor, lansat în 1990.

Degeaba a încercat vremea rea să strice cheful de distracție și să-i sperie pe cei adunați pe stadion. Pe la jumătatea concertului, o ploaie consistentă s-a coborât peste stadion, cu tot cu o serie zdravănă de tunete și fulgere. În ciuda „dușului rece”, oamenii de pe gazon, neprotejați de vreun acoperiș, au rămas neclintiți pe poziții. Ba mai mult, mulțimea parcă și-a recăpătat vitalitatea odată răcorită după o perioadă cu temperaturi extreme.

Personal, e a doua oară când văd Depeche Mode pe ploaie. Și la concertul din 2017, de la Cluj, în seara când Martin își serba ziua de naștere. O amuzantă coincidență face ca aseară, fix ca și data trecută, ploaia să fi început exact în momentul în care acesta cânta „Home”, una dintre cele mai frumoase balade Depeche Mode.

Cântecul dedicat lui Andy Fletcher a fost cel mai emoționant moment al serii. Muzicianul și membrul fondator DM a părăsit scena vieții în luna mai a anului trecut, șocând întreaga lume cu dispariția sa timpurie. Turneul acesta, precum și noul album sunt primele pe care Dave Gahan și Martin Gore le susțin fără el.

Într-un fel, anunțul lansării, făcut în toamnă, a fost destul de surprinzător, venind la doar câteva luni după moartea lui Fletcher. Noaptea trecută, pe acordurile piesei „World In My Eyes”, un portret alb-negru al fostului membru, în tinerețe, a dominat ecranele scenei de pe Arena Națională cu sobrietate. Gestul prin care Dave a sugerat o pereche de ochelari cu mâinile a fost, cu respect și admirație, preluat de către mulțimea adunată, ca un omagiu tăcut al celui care a fost membrul tăcut, dar esențial, al trupei Depeche Mode.

Cred că nu s-ar supăra nimeni dacă am spune că ploaia de aseară ar putea fi considerată și o formă de tribut a naturii pentru Sinéad O’Connor. Chiar în timpul concertului Depeche Mode, mulți oameni primeau pe telefoane vestea morții uneia dintre cele mai marcante figuri feminine ale muzicii internaționale. O dispariție tristă și precoce, la doar 56 de ani. Cu siguranță gândul multora a poposit puțin la această veste tristă, mai ales în contextul special al revenirii Depeche fără Fletcher.

Dintre toate hiturile lor, cu siguranță apogeul entuziasmului din public are loc la „Enjoy The Silence” și „Personal Jesus”. Una dintre cele mai frumoase imagini de la un concert DM e cu marea de oameni care bate din palme în sincron, în ritmul acestor piese. La care se adaugă un minunat cor din zeci de mii de voci care cântă cu toată forța fiecare vers.

Am avut norocul să asistăm la revenirea unei legende a muzicii în una dintre cele mai frumoase seri din istoria concertistică din România. O seară organizată de Emagic și Live Nation, în care Dave a dansat din nou un tango electronic cu propria sa umbră, în care Martin a țopăit și cântat cu publicul în ploaie, ca un copil inocent, și în care zeci de mii de suflete au luminat un stadion întreg.

O revenire într-un context special și trist, într-o seară când viața ne-a adus din nou aminte că nici măcar cei mai apreciați artiști nu sunt veșnici și că nu există ceva mai frumos și mai nobil de făcut decât să ne bucurăm alături de ei cât încă-i avem în fața ochilor. Iar românii asta au făcut aseară! Cu mic, cu mare, pentru două ore și puțin, peste 45.000 de inimi au bătut în același ritm al unicității, emoției, forței, frumuseții, magiei și iubirii celor de la Depeche Mode.

Un concert de la care nici natura, nici Dumnezeu n-au vrut să lipsească. Și pe care nu-l vom uita prea curând.

„Memento Mori” s-ar traduce prin „Nu uita că ești dator cu o moarte”. Însă până atunci, Depeche Mode ne învață și ne ajută să trăim sublimul emoției și bucuriei pure.