“Capturing the moment” cu pensula și lentila
Arta oferă un mod de expresie a realității pentru artist și un mod de a înțelege realitatea pentru privitor. Pictura și fotografia sunt două dintre cele mai răspândite medii de lucru pentru artiștii practicanți, iar pe cât de diferite sunt, au un scop comun și se influențează constant.
Aceasta este premisa care stă la baza celei mai noi expoziții de la Tate Modern, faimosul muzeu din Londra, care analizează modul în care pensula și lentila au fost folosite pentru a surprinde momente în timp și au deschis o conversație între unii dintre cei mai mari artiști ai ultimelor generații, Capturing The Moment, deschisă publicului până pe 28 ianuarie 2024.
Cea mai mare parte a expoziției explorează modul în care pictura și fotografia s-au îmbinat, cu o selecție de lucrări contemporane majore, care arată cum ambele forme de artă încearcă să surprindă momente trecătoare în timp sau momente din istorie. Picturile fotorealiste ale lui Gerhard Richter, cum ar fi „Two Candles” (1982) și „Aunt Marianne” (1965), reprezintă o abordare în acest sens, alături de lucrările ulterioare ale lui Luc Tuymans și Wilhelm Sasnal.
Artiști Pop precum Richard Hamilton, Robert Rauschenberg și Pauline Boty oferă o altă abordare, încorporând imagini fotografice în picturile lor, așa cum se poate vedea și în lucrările „Then & Now”, de Lorna Simpson, sau „Predecessors”, de Njideka Akunyili Crosby.
Există însă cazuri în care această legătură este mult mai clară. Dacă Hiroshi Sugimoto a înțeles peisajul marin ca pe o diviziune a cerului cu apa în tonuri alb-negru, Mark Rothko se juca cu formele dreptunghiulare în picturile sale abstracte. E bine știut că Andy Warhol a fost un fan al ecranului de cinematograf, lucru evident și în plasarea a două fotografii cu Marlon Brando pe o pânză neprelucrată, care ar fi putut fi folosită, în mod normal, pentru pictură.
Vulnerabilitatea a fost o sursă de inspirație pentru Miriam Cahn și Jana Euler. Dacă una dintre cele două s-a jucat cu două figuri fantomatice subacvatice care par să se înece, cealaltă a ales să surprindă partea inferioară a unei rechin, în opoziție cu modul înfricoșător în care este adesea înfățișat.
Lucrări cheie ale lui Lisa Brice, Peter Doig, Marlene Dumas, David Hockney și Paulina Olowska arată și mai multe moduri în care stilul, compoziția, conținutul și semnificația picturii contemporane dialoghează cu fotografia. Pe măsură ce imaginile de pe ecran devin din ce în ce mai omniprezente, tablourile recente ale Laurei Owens, Christinei Quarles și Salman Toor oferă o imagine a modului în care mediile digitale remodelează modul în care pictorii lucrează astăzi.
» Vezi alte articole din capitolul Artă & Cultură.
