Profunda relaţie de prietenie dintre Gabrielle ‘Coco’ Chanel şi Pablo Picasso, ranforsată de cele două colaborări profesionale – Antigona (1922), adaptarea lui Jean Cocteau a piesei lui Sofocle, şi Le Train Bleu (1924), baletul creat de Serghei Diaghilev -, reprezintă subiectul uneia dintre cele mai interesante expoziţii din această vacanţă de iarnă, Picasso/Chanel, deschisă până pe 15 ianuarie la Museo Thyssen din Madrid, ca parte a evenimentelor ce marchează jumătate de secol de la moartea celui mai faimos artist al istoriei moderne.


Când Jean Cocteau le-a propus celor doi creatori să realizeze fundalurile de scenă şi, respectiv, costumele pentru Antigone, Pablo şi Coco deja se cunoscuseră şi se frecventau, probabil tot datorită lui Cocteau, care, în primăvara lui 1917, frecventa salonul artistic găzduit de pianista Misia Sert, mecena şi prietenă a numeroşi artişti din boema pariziană. Chanel devenise deja o parte indisolubilă al acestui mediu, iar una dintre cele mai devotate cliente îi era balerina rusă Olga Khoklova, de care Picasso se îndrăgostise când a creat decorurile şi costumele pentru Parade, spectacolul companiei lui Diaghilev, Les Ballets Russes.


Inspirat, expoziţia este structurată în patru secţiuni de inedite dialoguri vizuale Picasso-Chanel. Prima, The Chanel style and Cubism, arată influenţa mişcării artistice de avangardă, al cărui iniţiator a fost Picasso alături de Braque, asupra creaţiilor vestimentare de început ale lui Coco Chanel, în care se regăsesc liniile angulare, formalismul geometric şi estetica Cubistă a colajului.


Olga Picasso este dedicată portretelor muzei pictorului, care a devenit prima sa soţie, în 1918, contrapunctate de ţinute create de Chanel în acea perioadă şi care au revoluţionat moda. Aici, dialogul îşi schimbă sensul, fiindcă, de exemplu, o rochie de zi creată de Chanel în 1922 este similară cu vestimentaţia personajului din pictura Arlequin au miroir realizată de Picasso un an mai târziu.


Celelalte două secţiuni sunt dedicate spectacolelor, Antigone, în care se simte inspiraţia comună din Grecia antică, Picasso în decoruri şi măşti, iar Chanel în costume, şi Le Train Bleu, baletul creat de Diaghilev dar scris de Cocteau în baza trendurilor din lifestyle-ul anilor ’20.


O mică guaşă pe placaj, Două femei alergând pe plajă, lucrată de Picasso în vara lui 1922, a fost punctul de plecare pentru vizualul de pe cortina principala a spectacolului, iar Coco a creat costumele dansatoarelor în linia propriilor creaţii sportive destinate clienţilor. Mai rar se poate vedea cu atâta limpezime relaţia dintre artă şi fashion în aceeaşi expoziţie, deci, dacă ajungeţi iarna asta la Madrid în zona ‘Triunghiului de Aur al Artei’, puneţi vizita la Thyssen înainte de cea la Prado sau Reina Sofia.
» Text de IOAN BIG.




