Meniu Zile și Nopți

Artă & Cultură

Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 19/04/2022
Artă & Cultură / Artiști urbani

HarceaPacea: „Arta are un scop dincolo de cel de a ne distra, sau mai bine zis, distrage”

Gruia Dragomir De Gruia Dragomir
Comentarii HarceaPacea: „Arta are un scop dincolo de cel de a ne distra, sau mai bine zis, distrage” Share HarceaPacea: „Arta are un scop dincolo de cel de a ne distra, sau mai bine zis, distrage”


HarceaPacea este un artist din Iași, are 32 de ani, ca și formare este arhitect. Pe lângă activitatea artistică, este și co-fondatorul Asociației Artipic, prin care încearcă să realizeze diferite activități culturale în orașul Iași, cât și în vecinătățile acestuia.

Cum te-ai apucat de făcut picturi murale?

Desenatul a fost un hobby încă din copilărie. Prin liceu eram foarte pasionat de graffiti și am prins gustul pentru desenat în spațiul public, fiind influențat de artiștii graffiti locali precum Luda, Goes, Amors (fondatorii fostului crew RSH), dar tot timpul m-am considerat un fel de outsider. În perioada studențimii m-am distanțat de lettering-ul clasic și m-am axat mai mult pe ce am considera astăzi ca fiind street art, cu personaje și ilustrații cu teme sociale sau anti-consumeriste, pe care ulterior am început sa le pictez pe coli mari de hârtie și să le lipesc prin oraș. Tot atunci am căpătat obsesia asta pentru măști de gaze, care se regăsește și astăzi în desenele mele.

De-a lungul timpului am experimentat și cu alte domenii precum artizanatul, realizarea de obiecte decorative, brațari, pandantive etc.

După studii am făcut parte din colectivul Hubrica, unde am învățat multe despre arta independentă, am și locuit în atelierul pe care îl închiriasem acolo aproape 2 ani. A fost o perioadă extrem de frumoasă pentru mine cât și pentru scena artistică locală. Am ajutat la realizarea evenimentelor The Gathering, care a transformat total peisajul industrial al fostei întreprinderi Moldomobila, și unde am realizat primele mele picturi murale. După dizolvarea Hubricii am avut ideea proiectului InZIDerabilii, pe care împreună cu Ana Octavia și sprijinul celor de la Asociația Moldavia am reușit să-l realizăm. Tot atunci am și renunțat la jobul de arhitect/angajat și m-am dedicat în totalitate activității artistice/culturale, înființând alături de Ana propriul nostru ONG, unde am atras și alți prieteni din sfera cultural-artistică și nu numai.

HarceaPacea

Cum ai ajuns să-ți creezi stilul care te definește și cât de greu a fost pentru tine ajungi cunoscut și apreciat în România?

Legat de stil, încă nu știu ce e definitoriu la el. Cred că pe lângă măștile de gaz sau abordarea unor topicuri mai delicate, ce mai au în comun lucrările mele sunt naivitatea stilistică/tehnică.

Mă consider mai mult un artist autodidact, cu excepția unor puține cursuri la Palatul Copiilor din fragedă copilărie, nu am urmat vreo școală de artă.

Arhitectura m-a învățat într-adevăr multe, dar mai mult pe partea de cum te raportezi la un oraș și la comunitatea lui. Cum să aleg ce imagine să reprezint în funcție de locul și clădirea pe care intervin. Îmi place să mă joc cu particularitățile clădirii pe care intervin și încerc mereu ca ele să ilustreze mesaje puternice și pertinente, poate și pentru a compensa lipsa fidelității anatomice ale personajelor sau lipsa de aptitudini tehnice. Chiar și în schițe exersez mai mult ilustrarea conceptelor decât schițe cu studii anatomice sau de compoziție. Am experimentat, am riscat, am ieșit din zona de confort și am perseverat (dacă ar exista o rețetă, cred că asta e), iar cu cu timpul, a apărut și aprecierea.

Sibiu

Cum decurge procesul tău creativ? Cum intri în mind set-ul necesar pentru a crea ceva de la zero?

Depinde, uneori mă surprinde plăcut și mi se dezvăluie totul cursiv în minte. Inspirație se găsește la tot pasul, contează să fim suficient de prezenți pentru a o recepta. Însă de cele mai multe ori încep cu a mă documenta cu simț de răspundere despre ce intenționez să reprezint, să surprind poate niște particularități ale locului (fie ele din prezent sau din trecut). Apoi fac o schița foarte rough, detaliată suficient cât să ajute beneficiarul să-și facă o idee despre ce va fi pe perete, și pe mine pentru a-mi face un necesar de materiale.

Schița o modific mai mereu, în funcție de realitatea de pe teren. Îmi place să-mi ofer libertate creativă și când sunt pe schelă, nu doar cand schițez propunerea.

Cum ți-a schimbat street art-ul felul în care percepi arta și lumea în general?

Când l-am descoperit a fost un ca o epifanie de împuternicire. Că eu pot modela vizual orașul în care trăiesc. Că am puterea de a transforma un colț de clădire neglijat în ceva apreciat de către lume, si că se poate face și ieftin, cu câteva tuburi de vopsea și 2 găleti de lavabil.

Tot street art-ul mi-a oferit ocazia să și călătoresc puțin prin țară, să pictez și să cunosc mai intim alte orașe, și sper că pe viitor și alte țări. Mi-a oferit plăcerea de a trăi dintr-o activitate care îmi aduce mari bucurii, dar cel mai important m-a făcut să privesc lumea mai puțin aspru, să realizez că nu e totul atât de corupt, groaznic și nedrept pe cât îmi închipuiam eu.

Iași

Cât de mult te-a ajutat social media în cariera ta? Și cum crezi că influențează social media evoluția și percepția artei?

Sunt unelte extrem de utile, sunt platforme unde îmi pot expune fotografii cu munca mea (care adesea e efemeră) în fața unei audiențe planetare. Majoritatea oamenilor care vor o lucrare de la mine, tot pe social media mă contactează.

Cred că social media are rolul de a democratiza arta și a o aduce mai aproape de consumatorul uzual.

Îți oferă oportunitatea de a fi artist și fără a parcurge tot circul din lumea artei tradiționale, unde opinia unui singur galerist / critic e mult mai importantă decât opinia generală a consumatorului de artă. Social media are puterea de a răsplăti arta care este mai aproape de omul obișnuit, în detrimentul artei hyper abstractizate și adesea greu de înțeles din galerii. Cu toate acestea, încă prefer sa pictez în primul rând pentru omul de rând, din stradă, abia după pentru urmăritorii de pe social media, pentru că am multe desene pe care nu le-am postat.

Ești unul dintre artiștii urbani care are picturi murale în mai multe orașe. Povestește-mi un pic cum ai ajuns să faci asta și care e lucrarea ta preferată pe care ai făcut-o într-un oraș din România.

Am reușit sa desenez în mai multe orașe grație festivalurilor de profil street art/mural art apărute în ultimii ani. La majoritatea am aplicat la open call și am fost selectat, la altele am avut plăcerea de a fi invitat să pictez. Îmi plac festivalurile de acest tip, cred că sunt o oportunitate grozavă de a cunoaște și lucra alături de alți artiști, pe care îi urmăream deja de mulți ani.

Chiar dacă în ultimii ani am devenit mai cunoscut datorită muralelor de mari dimensiuni, cred că preferatele mele încă rămân intervențiile site specific mai mici, mai subtile, mai pure și adesea, mai ilegale, pe care le mai las în stradă.

Tg. Jiu. Foto: Daniel Padure

Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări?

Aici îmi vine-n minte lucrarea de la Htag Festival, din Galați. A fost provocator în principal datorită dimensiunii intimidante a lucrării. 450 de metri pătrați, pe un bloc de 10 nivele, pe schela și pe caniculă, fără a avea posibilitatea de a vedea cum se vede de jos ce desenez (tot din cauza schelei). Noroc că a putut veni și Vladude cu mine să mă ajute, chiar și Roper, Bogdan Cazacincu m-au ajutat, plus Metric un graffer local.

Galați. Foto: Constantin Lepadatu

Dar chiar și cu acesta, am avut lucrări mult mai provocatoare, în proiectele asociației, nu neapărat datorită efortului necesar pentru pictatul propriu zis, cât pe partea organizatorică, unde trebuie, pe lângă pictat, să mă ocup și de găsirea artiștilor, a pereților, gestionarea/realizarea schițelor, obținerea de aprobări, închiriat nacelă/schelă, uneori chiar și montat schela, realizat necesar și cumparat materiale etc. Iar aici cel mai reprezentativ exemplu ar fi pictura „Solidaritate prin creativitate” realizată pe Casa de Cultură a Sindicatelor din Iași, de anul trecut, la început de decembrie, din cadrul proiectului RegenerARTe Urbană, realizată împreună cu Cuser, Fragmenta și Vladude.

Casa Sindicatelor Iași. Foto: Marius Moldoveanu

Am schimbat 3 amplasamente în proiectul respectiv, din pricina tăierilor bugetare inițial, iar ulterior pentru că nu am obținut aprobarea pentru noii pereți (unul pentru fiecare dintre cei 4 artiști) nici după 2 rânduri de schițe de la fiecare + multe medieri și insistențe. Într-un final am găsit pe ultima sută de metri deschidere la Casa de Cultură a Sindicatelor. Adesea e foarte multă muncă care trece neobservată pentru a realiza un mural, chiar înainte ca vopseaua să atingă zidul.

De asta, chiar e o plăcere să pictezi la festivalurile de profil, pentru că organizatorii trebuie să se ocupe de tot acest haos logistic și birocratic, mie rămânându-mi, în cazurile fericite, doar partea placută, de a desena netulburat.

Din punctul tău de vedere, cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj social / politic?

Eu personal sunt un fan al artei cu acest tip de mesaj, fie ea artă vizuala, muzică etc. și cred că arta are un scop dincolo de cel de a ne distra, sau mai bine zis, distrage. Cred că arta trebuie să ne provoace, să ne dea de gândit asupra unor chestiuni reale, să ne instige. Dar aici intervine foarte mult ce urmărește artistul. De regulă, e recomandat artiștilor care vor să se facă plăcuți să se țină departe de tematici delicate sau polarizatoare, deoarece orice instigă poate foarte ușor și să supere.

Poate datorită faptului că nu am studiat arta din punct de vedere profesional, să nu am suficient de dezvoltat simțul fin care să mă ajute să percep toate subtilitățile care fac o lucrare bună sau rea, doar din considerente estetice.

Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale?

Cu un zâmbet, dacă nu cu o mică lecție.

Ce urmează pentru HarceaPacea?

Chiar acum lucrăm la conceperea de noi proiecte pe care să le abordăm anul acesta. Cu siguranță urmează și alte murale și sper să ajung să desenez și în orașe unde nu mi-am lăsat încă amprenta creativă.

Interviu de Gruia Dragomir

Galerie imagini

Share

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.