Chiar și în vremuri pandemice, Muzeul ASTRA a reușit să-și mențină statutul de pol al culturii românești. Cum s-a conturat programul pentru 2022, mai ales că vorbim de zero restricții după doi ani încordați?
Vă pot spune că programul Muzeului ASTRA pentru acest an va fi unul vizibil îmbunătățit. Ca noutate, vom avea aici un festival de muzică rock, dar vom diversifica programul evenimentelor cu care am obișnuit publicul: Astra Multicultural, Târgul Creatorilor Populari. Au fost, într-adevăr, doi ani încordați, dar din care totodată am avut multe de învățat. Am reușit să ne adaptăm și să ne responsabilizăm în egală măsură.
În pandemie, digitalizarea a devenit prioritară, inclusiv în mediul cultural. Cât de necesare erau aceste investiții în infrastructura digitală a muzeului?
Straturile culturii se constituie din simboluri, modele și ritualuri, iar pe undeva toate acestea se regăsesc și în mediul online. Desigur că vorbim despre alte forme, atât pe social-media, cât și pe internet. Aplicația noastră mobilă are în prezent aproape 2.000 de utilizatori, iar paginile oficiale de Facebook și Instagram se apropie împreună de aproape 30.000 de urmăritori. Toate aceste platforme au generat un impact de aproape 2.000.000 persoane în 2021, în condițiile în care am avut aproape 400.000 de vizitatori în tot anul. Cu siguranță mulți dintre aceștia fac parte și din rândul celor care se lasă informați din mediul online. Rolul marketingului online e să atragă vizitatori, care la rândul lor să-i atragă pe alții în vizite la Muzeul ASTRA.
În ceea ce privește infrastructura fizică și cea educațională, care sunt principalele proiecte de investiții derulate în acest an la Muzeul ASTRA?
Zona dedicată activităților educaționale în aer liber, Etno Tehno Parc din Muzeul ASTRA va deveni, probabil, unică prin modul de valorifcare. La fel pot spune și în ceea ce privește infrastructura cultural-educațională prezentă în acest moment din România, dar și din muzeele de profil din Europa. M-ați întrebat de infrastructura fizică a muzeului. Ce am făcut, concret, cu privire la Etno Tehno Parc? Am extins suprafața construită cu o șură din Mărginimea Sibiului, mai exact din Cacova, care va deveni multifuncțională deservind astfel nevoile publicului vizitator prin cele patru spații utilizabile atât în sezonul de vizitare cât și în extrasezon. Mai mult, șura va fi un exemplu de bună practică despre cum poți reutiliza o construcție specifică arhitecturii vernaculare în zonele rurale din România. În spatele pavilionului educațional, platforma s-a extins asigurând astfel un spațiu generos pentru un număr mai mare de beneficiari. S-a intervenit și peisagistic pe o suprafață de cca 2.000 mp, unde mai tinerii vizitatori ai muzeului pot desfășura diverse activități sportive, în curtea școlii de odinioară. Zona va deservii și altor activități, cum ar fi conferințe, simpozioane, teambuildinguri dar și întâlniri de afaceri. Cu astfel de realizări și fapte, Muzeul ASTRA demonstrează încă o dată plierea pe noile nevoi din societate, dar și modalități concrete de valorizare a infrastructurii existente.
În ciuda acestui dinamism al muzeului atrageți deseori atenția asupra vulnerabilităților financiare. Ce sperați să se îmbunătățească în acest sens în viitorul apropiat?
Avem o legătură strânsă și sustenabilă cu Consiliul Județean Sibiu din acest punct de vedere, care poate fi dată exemplu în oricare altă parte a țării. Am mai spus acest lucru și-l repet. Menționez aici inclusiv proiectul pe care vi l-am descris la întrebarea anterioară, unul gândit și aplicat printr-o colaborare instituțională cu CJ Sibiu. De altfel, doamna președintă Daniela Cîmpean ne-a fost alături încă de la început, de când am pus bazele proiectului de transformare a Etno Tehno Parc și s-a implicat activ. De asemenea, reamintesc faptul că în 2021 am reușit să atragem patru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, trei cu finanțare națională nerambursabilă, valoarea finanțărilor efectiv derulate fiind de peste 1.000.000 lei. Aceste finanțări au fost atribuite Muzeului ASTRA datorită unor proiecte realizate într-un mod profesionist de profesioniștii din instituție. Modelul implementat de statele UE, care au dezvoltat politici publice în domeniul culturii pentru încurajarea participării culturale în rândul cetățenilor, ar putea fi adoptat și pus în practică și în România. În acest mod, profesioniștii din domeniu, management și marketing cultural, de pildă, ar putea avea un dialog mult mai constructiv cu autoritățile finanțatoare. S-ar îmbunătății infrastructura culturală sau educația prin cultură și incluziune socială, pentru că asta presupun acele politici culturale.
Interviu de RĂZVAN SĂDEAN
