A existat o perioadă în care fiecare oraș din România avea câte un loc în care se vindea bragă, care, deși era denumită și „băutura sultanilor”, era extrem de ieftină, de unde și vorba: ieftin ca braga. Acum sunt puțini cei care mai știu ce gust are această licoare. Însă, curioșii pot să o încerce acum la Bragageria Bogdania, un loc nou deschis, care funcționează și ca bistro și cafenea și-și propune să redea bucureștenilor atmosfera boemă a secolului al XIX-lea și produsele specifice acelei epoci, într-o reinterpretare din timpuri moderne. Am aflat mai multe despre singura bragagerie din oraș de la Dragoș Bogdan, proprietarul și bragagiul.
Cum a apărut Bogdania?
În anul 2016 am început producția de bragă în București, într-un mic atelier aflat într-un imobil ce nu oferea posibilitatea de a organiza un punct de desfacere. Nevoia de a deschide un loc în care clienții să poată sta la un pahar de bragă era evidentă. Au trecut, însă, câțiva ani buni până când acest proiect să fie transpus în realitate.
Până acum, braga Bogdania a fost legată numai de producătorul său, însă, odată cu deschiderea bragageriei, am format o echipă de oameni pricepuți și harnici, al căror scop comun este oferirea unui serviciu de calitate din toate punctele de vedere.
De ce ați ales să mizați pe bragă și pe bucătăria balcanică?
Din perioada interbelică până în prezent, braga a pierdut din popularitate, fiind înlocuită de băuturile răcoritoare carbogazoase moderne. Pentru câteva decenii, a dispărut chiar în totalitate din peisajul bucureștean, rămânând un produs local în câteva dintre orașele din sudul țării. Braga Bogdania a fost o surpriză plăcută atât pentru nostalgici, cât și pentru cei tineri, care o descoperă ca pe o băutură din ingrediente naturale, dulce-acrișoară și puțin înțepătoare la limbă, încărcată cu o istorie interesantă de câteva secole. Pentru noi, braga nu a însemnat niciodată ținta unui succes comercial, ci s-a metamorfozat într-un mod de viață asimilat și asumat în tot ceea ce facem. Asocierea bucătăriei balcanice cu braga a venit în mod natural, ca o împletire fericită de gusturi moștenite în spațiul în care ne ducem existența.
Care sunt reacțiile oamenilor atunci când beau bragă pentru prima dată la voi?
Cred că reacția cel mai des întâlnită este surprinderea de a descoperi un produs atât de gustos, din niște ingrediente neobișnuite pentru o răcoritoare: din mălai și grâu integral ia naștere o licoare plină de vitamine și minerale, cu un gust surprinzător, înrudit întrucâtva cu cel de socată, bere sau must. Înghițitură după înghițitură, braga își creează propriul loc în „biblioteca” senzațiilor fiecărui client, la finalul primului pahar conturându-se ideea unui gust nou, aparte și, în cele mai multe cazuri, pe care vrei să îl încerci din nou.
Care este impactul pe care v-ați dori să-l aibă localul vostru asupra orașului sau asupra zonei în care e deschis?
Bragageria Bogdania este situată pe drumul ce ducea spre vechiul Târg al Moșilor, într-unul dintre cartierele istorice ale Bucureștilor, care păstrează și astăzi parfumul Micului Paris, cu case cu parter înalt, răcoroase și decorate cu stucaturi elegante.
Așadar, bragageria se încadrează în modul cel mai fericit în peisajul cartierului Olarilor, aceasta fiind și dorința noastră – de a întâmpina clienții într-o casă și o curte pline de farmecul Bucureștiului de altădată. În plus, locul și cartierul sunt cu atât mai bine alese, cu cât și scena întâlnirii dintre cocoana Lucsița și bragagiul salvator din schița lui I.L. Caragiale, „La Moși”, se desfășoară la o aruncătură de băț de bragageria noastră.
Ce vă place vs. ce nu vă place la București?
Bucureștiul este orașul meu natal, este locul în care m-am educat și m-am format, locul în care mi-am întemeiat o familie, am prieteni și o afacere în care îmi investesc o mare parte din timp. Sunt multe lucruri pe care le-aș vedea îmbunătățite, însă aș prefera să vă răspund că nu este nimic care să nu-mi placă. Am învățat de-a lungul timpului că, atunci când nu-mi place ceva, să încerc să fac pasul ce depinde de mine spre schimbare. Acesta este unul dintre motivele deschiderii Bragageriei Bogdania – încercăm să oferim bucureștenilor un crâmpei de oraș vechi țesut în actualitate, adăugând astfel capitalei legătura cu o epocă de care ne amintim prea puțin.
Cum v-a afectat pandemia și în ce fel v-ați reinventat în această perioadă?
Pandemia a însemnat pentru Bragageria Bogdania întârzierea cu un an a demarării activității: planul nostru a fost să deschidem în mai 2020, dar, din păcate, am putut să o facem abia la sfârșitul lui iulie 2021. În această situație, nu ne-am putut înscrie în nicio schemă de ajutor de stat, singura consolare fiind că nu am avut angajați la care să fi trebuit să renunțăm pe parcurs.
Ce planuri de viitor aveți? Ce urmează pentru Bogdania?
Bragageria Bogdania se află acum la început de drum. Sunt foarte multe lucruri pe care le avem de pus la punct, de la micile detalii legate de meniu, până la urmărirea unei strategii de marketing pentru următorii ani. În plus, proiectul nostru are în vedere o serie amplă de proiecte culturale, de la expoziții de artă până la lansări de carte și conferințe, sau, pe de altă parte, evenimente gastronomice ce pot evolua de la prezentarea preparatelor de sezon, până la brunch-uri ce vor cuprinde și evenimente artistice.
- Interviu de Gruia Dragomir.