Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Icon Film Zile si Nopti 03/08/2021
Film / Videodome

VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)

Ioan Big De Ioan Big
Comentarii VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran) Share VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)


Primul produs din istoria cinematografiei filmat integral pe chroma key, rămas unicul lungmetraj din cariera de până acum al animatorului şi graficianului Kerry Conran (cu toate că ar fi trebuit să regizeze “John Carter”, colaborarea a picat în urma eşecului monumental de box-office al lui “Sky Captain”), un obsedat a peliculelor SF din anii ’30-‘40. Referinţele la acestea sunt extrem de numeroase şi voi puncta pe parcurs doar câteva dintre cele mai relevante. Până atunci însă vă sugerez să priviţi mai întâi scurtmetrajul său din 1998, “The World of Tomorrow”, teaser la un serial niciodată concretizat şi tribut evident adus animaţiei cu Superman din 1941, “The Mechanical Monsters”), care îl introduce pe Sky Captain şi a sa Legiune Zburătoare, inspirată vizual de franciza radio “Captain Midnight” (1938-1949) şi de Blackhawk Squadron (lansat de Quality Comics în ’41, preluat apoi de DC Comics începand cu 1957).

Realizat de Conran în propriul apartament pe parcursul a patru ani, acest filmuleţ  l-a convins pe cineastul-producător Jon Avnet (“Black Swan”, “Righteous Kill”) să îi finanţeze ulterior ambiţiosul proiect şi să îi pună la dispoziţie o distribuţie stelară şi peste 100 de animatori. Este posibil ca după ce văd scurtmetrajul unii să renunţe din start la a viziona un clasic cult absolut ieşit din comun, o Retro-Fantezie SF ce nu are ca estetică corespondenţi în cinematografia contemporană post-2000 decât cu totul şi cu totul sporadic (ex. “Sin City”, “Iron Sky”, “Casshern”, “Sucker Punch”). 

Povestea: în 1938, între cele două războaie mondiale (sau nu, întrucât avem de-a face mai degrabă cu o realitate paralelă în care utopicul civil coabitează cu distopicul militarist), o reporteriţă newyorkeză plină de curaj, blonda Polly Perkins (Gwyneth Paltrow – “Shakespeare in Love”, “Iron Man”) de la “Chronicle”, încurajată discret de şeful său (Michael Gambon – “Harry Potter”, “Gosford Park”), descoperă o stranie legătură între dispariţia unor oameni de ştiinţă valoroşi şi brusca invazie a unei armate de monştri mecanici uriaşi (designul lor este inspirat atât de super-eroul Adam Strange care a intrat în portofoliul DC Comics în ’58, cât şi de Commando Cody, “Sky Marshall of the Universe”/1953) ajunşi deasupra metropolei pe calea aerului; se află că atacuri similare se consumă pe întreaga planetă iar maşinăriile ucigaşe sunt proiectate de Dr. Totenkopf (Laurence Olivier, pentru care s-au utilizat imagini de arhivă, model utilizat mai târziu pentru resuscitarea lui Marlon Brando în “Superman Returns” al lui Bryan Singer), savant strălucit încă dinainte de WWI dar cu (minimum) o doagă lipsă, al cărui obiectiv este crearea unei noi lumi, “The World of Tomorrow”… cu ajutorul unei asasine ginoid (Bai Ling – “The Crow”, “Anna and the King”).

VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)

Singura speranţă de ruinare a viselor sale nebuneşti şi a bazei secrete protejate de secte mistice din Tibet stă acum în competenţele ‘speciale’ a fostului iubit a lui Polly – îmbrăcat ca Dave O’Brien în “Captain Midnight” din 1942 – Joe “Sky Captain” Sullivan (Jude Law – “Cold Mountain”, “Sherlock Holmes”), erou creionat pe modelul G-8 (personaj-aviator erou din WWI, celebru în literatura Pulp între 1933 şi 1944), şi în resursele echipei sale din care se remarcă minitehnicus-ul Dex (Giovanni Ribisi – “Avatar”, “Saving Private Ryan”), proto-Q bonduesc, fan al super-eroilor din moment ce primul cuvânt pe care îl pronunţă este “Shazam!” (“Adventures of Captain Marvel”-1941) iar pe biroul său pot fi văzute comics-uri cu Buck Rogers, şi o englezoaică drăcoasă, Francesca “Franky” Cook (Angelina Jolie – “Lara Croft”, “Wanted”), fostă aventură pasageră din tinereţe a lui Joe, ajunsă acum Comandor autoritar pe un portavion zburător din R.A.F. (aici pot fi detectate similitudini cu Anime-ul lui Hayao Miyazaki şi cultura militară imaginată de acesta în “Laputa: Castle in the Sky” din 1986, precum şi cu Nick Fury, personajul cu plasture pe ochi din “Agents of Shield”). 

VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)

Dincolo de poveste, să ne oprim o secundă asupra construcţiei ambientului şi cadrelor scenografice care pleacă de la lucrările arhitectului şi graficianului Hugh Ferris (1889-1962), creatorul primelor sketch-uri pentru Gotham City, oraşul lui Batman, dar şi proiectant pentru Expoziţia Mondială de la New York din 1939, şi de la vizionarul pionier în domeniul design-ului industrial Norman Bel Geddes (1893-1958), cel care, în 1929, a schiţat conceptul unui avion amfibiu (staţi să vedeţi echipa lui Jolie în acţiune, de zici că suntem în “Abyss”-ul lui Cameron dar… o versiune a fraţilor Wachowski). Peste aceste influenţe se suprapun cele derivate direct din Pop culture

Expresionismul german & scenografia Art Deco în care punctele de plecare sunt, firesc, filmele lui Fritz Lang “Dr. Mabuse, der spieler”/1922, în fapt întreaga trilogie avându-l ca personaj pe Mabuse, şi “Metropolis”/1927;

VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)

Estetica Noir a Pulp-Art şi a benzilor desenate din Epoca de Aur a acestora (am indicat deja câteva referinţe, însă mai trebuie amintite “Shanghai Express”/1932 al lui Joseph von Sternberg prin pierderile voite de focalizare a camerei (mai ales în scenele cu Marlene Dietrich), “To Have and Have Not”/1944 deoarece look-ul lui Polly aduce izbitor cu cel al lui “Slim” Browning (Lauren Bacall la debut), precum şi “Strangers on a Train” al lui Alfred Hitchcock din 1951 – scena cu aparatul foto a jurnalistei alunecând în canalizare, apropiată de cea în care personajul Bruno Antony, interpretat de Robert Walker, îşi scapă bricheta sub grătarul metalic); 

VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)

Proto-consumerismul de sorginte Adventure-Fantasy/SF: “Lost Horizon”/1933 (Shambala lui Conran este o trimitere clară la utopica Shangri-La din filmul lui Frank Capra), “The Invisible Man”/1933… vezi replica lui Polly apropo de Dr. Totenkopf, dar şi mai recentele “Star Wars” (duelul de pe puntea suspendată), “Indiana Jones” (călătoria în Nepal), “The Iron Giant” (în hangarul lui Joe Sullivan, acesta apare ca android dezafectat), “THX 1138” (numărul vizibil pe uşa laboratorului frankensteinian a doctorului Jennings, împrumutat de la George Lucas) sau animaţia “Titan A.E.” (arca spaţială). 

VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)

Cred că am adus suficiente argumente pentru a vă convinge că, vizual, filmul este splendid. Ceea ce însă îl torpilează rămâne neglijarea fundamentului poveştii în sine iar imensul respect a lui Conran pentru cinematografia de la începutul veacului trecut se dovedeşte – în căutarea nostalgică a inocenţei – a fi o armă cu două tăişuri, având drept consecinţă o eroare majoră de calibrare, deoarece personalităţile protagoniştilor sunt nesatisfăcător creionate, fiind asamblate în fondul acestora foarte sumar şi fără suficient umor (sugerând deseori, din păcate, mai mult un joc video modern decât un eventual comics plin de praf), care dă, în mod nefericit, apă la moară eventualilor demolatori-critici: Polly Perkins poate fi percepută ca o clonă nereuşită a lui Lois Lane, nu pot fi detectate în comportamentul imatur al personajelor urme de spontaneitate sau de… umanitate profundă (asta se vede mai ales în cazul crispatului Jude Law), Angie apare mult prea puţin pentru a contribui la background-ul emoţional a trioului, iar utilizarea imaginilor cu Sir Olivier arată că cineastul, la urma urmelor, n-ar fi avut nevoie deloc de actori în carne şi oase.

VIDEODOME | “SKY CAPTAIN AND THE WORLD OF TOMORROW” (2004, r: Kerry Conran)

În multe scene, utilizarea CGI sterilizează practic firul narativ şi accentuează cinefililor nostalgia după platourile de filmare în care multe din lucruri se întâmplau cu adevărat (ex. Harrison Ford, fie ca Indy sau ca Han Solo, implică mai mult spectatorul când era urmărit de pietroiul uriaş prin tunel sau îl căuta pe Luke în pustietatea îngheţată, decât doi actori care au un schimb de replici în faţa unei pânze monocrome, transformată abia ulterior în decor virtual). Ca atare, cu toate că este copilăros şi inofensiv ca tonalitate (inclusiv prin includerea temelor creştine), “Sky Captain and the World of Tomorrow” nu are mare lucru de oferit copiilor din secolul 21. Cu excepţia nostalgicilor sau idealiştilor din secţia de geriatrie a căror minte a rămas în parte conservată în acest stadiu ci trecrea timpului. Mă număr şi eu printre aceştia. Fără regrete. Aşa că alegerea finală apropo de eventuala vizionare a lui “Sky Captain” ramane una pur personală. 

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută