Pălărierul cel Nebun: Am luat-o razna?
Alice: (îi verifică temperatura Pălărierului): Mi-e teamă că da. Ești nebun de legat. Dar, dă-mi voie să îți spun un secret. Cei mai buni oameni sunt așa.
Dragă Pălărierule,
Cu toții avem o doză de nebunie în noi și asta ne face extraordinari. Nu trebuie să fim nebuni de legat, e suficient să fim nebuni după o carte, o melodie, un anotimp, o pasiune, un om sau după ceaiul de la ora 5, precum pălărierul din poveste. Citisem undeva, mai demult, că nebunia este începutul bucuriei fără motiv. Într-un fel mi s-a părut trist, în alt fel mi s-a părut chiar frumos. Am ales să trăiesc cu a doua variantă. E și acesta, poate, unul dintre motivele pentru care Pălărierul Nebun din Alice în Țara Minunilor a fost și rămâne unul dintre personajele preferate ale copilăriei mele; am găsit în el bucurie, culoare, entuziasm, pasiune, creativitate, iar dacă toate astea duc la nebunie sau izvorăsc din ea, fie, mi se pare un preț corect de plătit.
Bun venit la Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni!
Fiecare colț din muzeu este un cadru perfect pentru o fotografie!
Pălărierul cel Nebun: Trăsura dumneavoastră, domniță.
Alice: O pălărie?
Pălărierul cel Nebun: Desigur. Oricine poate călători pe un cal sau cu trenul, dar, cu siguranță, cel mai bun mod de a călători este o pălărie.
Cât adevăr în cuvintele Pălărierului și câtă însemnătate au primit ele în urma vizitei la Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni, Județul Harghita! Cum am intrat pe poartă ne-a primit cu spatele drept, zâmbetul pe buze și ton deopotrivă cald și ceremonios domnul Daniel Csukor, ghidul muzeului, care ne-a propus, înainte să o luăm la goana fotografică a turistului grăbit prin grădină și casă fără să înțelegem nimic, să stea cu noi și să ne povestească ce știe el, că știe câte ceva. Este, desigur, alegerea fiecăruia. Poți petrece 10 minute în muzeul cu acces gratuit (cum au făcut ceilalți vizitatori), să faci 3 poze și să cumperi o pălărie de paie de la magazinul de suveniruri și să pleci cum ai venit, sau să îl urmezi pe domnul Csukor în călătoria lui în pălărie și să nu îți dai seama când au trecut aproape 3 ore. Și să pleci îmbogățit. Lesne de înțeles ce am ales.
3 ore de călătorie în pălărie au trecut pe nesimțite
Muzeul se află fix lângă barul din sat. L-am găsit usor, urmând indicațiile de pe internet: Dacă la muzeu este închis, mergeți la bar. Din fericire nu a fost cazul, eram, oricum, cu mașina…
Domnul Csukor nu este singur, la paznicul de la intrare puteți lăsa o mică donație pentru muzeu
Magazinul de suveniruri este plin de obiecte interesante, realizate din paie
Ingenioase și la prețuri foarte, foarte mici
Pălărierul cel Nebun: Există un loc ce nu se aseamănă cu niciun alt loc de pe Pământ. Este un ținut plin de minuni, mister și pericol! Unii spun că pentru a putea supraviețui acolo, trebuie să fii la fel de nebun ca un pălărier. (Își scoate pălăria) Iar eu, din fericire, sunt.
Muzeul Pălăriilor de paie este un loc unic în România. Este deschis publicului de 20 de ani, iar domnul Csukor primește oaspeții, zilnic, de 18. Și o face cu bucuria și entuziasmul tânărului care a obținut primul lui loc de muncă mult visat. Turul a început în curte, printre cele câteva sute de pietre sculptate de natură în forme miraculoase. Ne-a arătat melci, pisici, pălării, femei care își îmbrățișează pruncul, obiecte casnice, adăugând mereu, plin de înțelepciune unii oameni chibzuiesc că acesta ar putea fi un melc, iată capul, iată acolo cochilia, dar dumneavoastră puteți chibzui că este orice altceva! Ne-a prezentat mândru cele peste 7.000 de tăblițe cu numele orașelor din care a avut vizitatori de-a lungul timpului. Veneau tare mulți tocmai din Israel și America, acum nu prea mai pot veni. Am primit pălării cadou din Vietnam și Mexic, le ținem aici, cu ale noastre.
Oamenii chibzuiesc că aceasta este o mamă care își îmbrățișează pruncul și la fel am chibzuit și eu
Când am fost noi, piatra era udă, dar nu am simțit fiindcă purtam pălărie
Cele peste 7000 de tăblițe cu locurile de proveniență ale oaspeților…
… și distanța pe care au străbătut-o până la Muzeul Pălăriilor de Paie
Am mers apoi în atelierul din curte, unde ne-a explicat procesul prin care trece grâul, de la culegerea lui manuală, pentru a nu se deteriora firul și până la transformarea lui în pălării și în mii de alte obiecte, la care nici nu m-aș fi gândit vreodată și care se găsesc de cumpărat și în magazinul de suveniruri – ornamente de Paște și Crăciun, boluri, sticle, flori, coșulețe și, desigur, pălării. Ne-a arătat poze din atelierele pentru tineri care se organizau vara, la prețul de 15 lei, sumă în care fiecare tânăr primea materialele necesare, asistența 1 la 1 a unei persoane care se ocupa de împletirea firelor, precum și o pâine făcută în casă, să nu creadă lumea că din grâu faci doar pălării. Tare aș fi vrut să vă arăt cum se fac împletiturile, dar nu am paie înmuiate în apă și ar dura 20 de minute să se înmoaie… Oare dumneavoastră ați avea timp de așa ceva?, ne-a întrebat cu ochii sclipind. Am avut, sigur că am avut.
Atelierul de împletituri și unde se organizau vara tabere pentru copii
Domnul Csukor povestește cu drag și pasiune, imposibil să îl asculți altfel
Cadre ale unor cadre luate într-o tabără de creație
Cadre ale unor cadre luate într-o tabără de creație
Prea multe pălării, prea puțin timp de poze!
Pălărierul cel Nebun: Ce cap regretabil de mare aveți. Mi-ar plăcea foarte mult să vă fac o pălărie. Știți, obișnuiam să-i fac pălării și Reginei Albe. Are un cap atât de mic!
Regina Roșie: E minuscul! E la fel de mic ca un coș de pe față.
Cât au stat paiele la înmuiat în atelier, am intrat în casa care adăpostea modele din toate tipurile de pălării de paie făcute de-a lungul timpului, pentru toate tipurile de cap și ocazii, obiecte de uz caznic realizate, de asemenea, din paie, precum și o presă, cu ajutorul căreia domnul Csukor ne-a exemplificat pasul final în tehnica de realizare a pălăriilor. Atracția principală a muzeului este, se spune, cea mai mare pălărie de paie purtabilă din lume, care a intrat și în Cartea Recordurilor și care a fost realizată în 12.5 zile, din 500 de metri de împletitură, 22.555 fire de paie și 1800 metri de ață. Are 2 metri și cântărește aproape 3 kg, nu știu dacă pare mult sau puțin, cert e că atunci când vrei să o ții în echilibru pe cap cu borurile ridicate pentru o fotografie îți dai seama că nu e chiar puțin. În trecut, vizitatorii se pozau cu ea, dar, pentru a nu o deteriora de tot, s-a făcut o replică a ei, folosită în acest sens.
Pălării pentru toate tipurile de cap și de ocazii
Răbdător, domnul Csukor ne povestește câte ceva despre diverse pălării și rolul purtătorului lor în societate
Camera-antreu cu obiecte diverse realizate din paie
Calapoade pentru pălării alături de meșteri din sat
Presa care definitivează procesul de creare a pălăriei
Cea mai mare pălărie purtabilă din lume, intrată în Cartea Recordurilor în anul 2014
Replica celei mai mari pălării din lume și o mare provocare în încercarea de a o ține în echilibru pe cap
Alice: Dar e imposibil!
Pălărierul cel Nebun: Numai dacă tu crezi asta.
Domnul Csukor ne-a arătat, cu o viteză și o dexteritate incredibilă, cum se face o împletitură din 7 paie. Este nevoie de cel puțin 50 metri de împletitură, înainte să trecem la procesarea lor. Dacă ești îndemânatic, îi faci într-o zi. Atâta doar că te îmbolnăvești cu nervii. Când mergi la noi în sat la medic și îi spui ce simptome ai, primul lucru te întreabă dacă ești împletitor și îți spune să nu mai faci asta. Eu nu mai fac, dar așa un pic cât să vă arăt dumneavoastră să știți despre ce e vorba, nu mă iau nervii. Mi-am imaginat mereu că, cel puțin în secolul nostru, împletitul, croșetatul, tricotatul, brodatul sunt activități de relaxare, imposibil să te îmbolnăvești, apăi să înnebunești de la ele! Numai de-ar crede și ei asta.
Diverse tipuri de împletituri, în funcție de numărul de paie folosit
Atentă și bucuroasă să văd cum se fac împletiturile
Nu toți am fost entuziasmați de joaca cu pălăriile de paie, posibil ca Joy să fi preferat altă activitate…
Am căzut, totuși, cu toții de acord că îi șade bine în oșancă
(Muzeul, cât și domnul Csukor și proprietarii sunt cum nu se poate mai bucuroși de oaspeți canini!)
Pălărierul cel Nebun: Ar trebui să fii pe jumătate nebun ca să mă poți visa pe mine.
Dragă Pălărierule,
Se spune că nebunia este să faci același lucru în mod repetat și să aștepți rezultate diferite. Dar dacă rezultatele pe care le ai, aceleași, te mulțumesc, înseamnă că ești mai puțin nebun? Care e nebunia ta? Ce iubești atât de mult încât i-ai permite să te înnebunească cu zâmbetul pe buze? Ce te face diferit, creativ, luminos, entuziast, ce îți accelerează bătăile inimii? Ce te face omul minunat care ești astăzi?
Pălărierul cel Nebun: Înainte erai mult mai mult… mai multă… ți-ai pierdut multul…
Îți doresc să nu îți pierzi niciodată multul, chiar dacă asta te va înnebuni.
Sigur va fi o nebunie frumoasă!
Cu drag,
Un călător în pălărie – www.instagram.com/haihui.cu.swit.rocs
Mai multe despre pălării, paie și pălării de paie, aici – www.szalmakalapmuzeum.ro
Pălăria jos în fața unui loc deosebit pe care îl recomand din toată inima!
—
UTILE:
- Deși muzeul nu este foarte mare (o casă tradițională + gospodăria din jurul ei), ideal ar fi să alocați 1.5 – 2 ore vizitei, pentru a vă putea bucura de întreaga experiență descrisă anterior;
- Nu se percepe nicio taxă de vizitare a muzeului, însă o donație este binevenită;
- Muzeul Pălăriilor se află în Comuna Crișeni, județul Harghita, la 40 de km de Odorheiu Secuiesc, 50 km de Târgu Mureș și Sighișoara, 134 km de Sibiu și 150 km de Brașov;
- Programul de vizitare este zilnic, între 9 și 20. Dacă nu este nimeni la muzeu, încercați la barul de lângă;
- De la magazinul muzeului puteți cumpăra diverse suveniruri realizate manual, cu prețuri începând de la 3 lei;
- Animalele de companie sunt mai mult decât binevenite, atât în spațiul exterior cât și în cel interior al muzeului.
—
Descoperă alături de mine și alte locuri unice în România:
- I Giardini di Zoe, grădinile Toscane din Transilvania
- Inima lui Iisus de la Rio de Janeiro de Harghita
- Canionul roșu din Sebeș, Alba
- Valea Loarei de România
—
