John Le Carré (1931 – 2020) – foto: johnlecarre.com

“TINKER TAILOR SOLDIER SPY” (2011, r: Tomas Alfredson)

Pe 12 decembrie, în urma unei lupte pierdute cu pneumonia, a murit la vârsta de 89 de ani unul dintre cei mai cunoscuţi şi respectaţi autori de cărţi de spionaj, John Le Carré. Un specialist a disecţiilor literare pe tema Războiului Rece, el însuşi spion în spatele Cortinei de Fier timp de ani buni, Le Carré a furnizat prin scrierile sale inspiraţie pentru cinematografie încă din 1965, de la multipremiatul “The Spy Who Came in from the Cold”, ce avea să îi aducă atunci lui Richard Burton a patra nominalizare la Oscar şi un BAFTA. Nu mă voi referi însă la filmul care a avut premiera pe 16 decembrie, cu exact 55 de ani în urmă, dar la o producţie mai recentă care perpetuează – datorită interpretării memorabile a lui Gary ‘Mank’ Oldman – imaginea personajului favorit al scriitorului, ofiterul de informaţii George Smiley, apărut pe ecrane până la “Tinker Tailor Soldier Spy”-ul lui Alfredson cu trăsăturile lui James Mason (“The Deadly Affair”, 1966), Alec Guinness (serialele “TTSS” din 1979 şi “Smiley’s People”, 1982) şi Denholm Elliott (“A Murder of Quality”, 1991”).

John Le Carré & Gary Oldman despre George Smiley:

A scrie despre primul film vorbit în engleză regizat de suedezul Tomas Alfredson (autorul excelentului “Let the Right One In” din 2008, link https://www.zilesinopti.ro/articole/29665/videodome-let-the-right-one-in-2008-let-me-in-2010) s-a dovedit a fi o sarcină mult mai dificilă decât crezusem inţial întrucât nu sunt deloc convins că opinia mea ar putea întruni o majoritate favorabilă în rândul celor care îl vor viziona în urma acestei recomandări şi asta din motive pur obiective. Din start, filmul are atuuri care te îndeamnă să îl introduci în player (căci dacă există vreun lucru cert, acela este că nu e de văzut la cinema… chiar trebuie să te poti concentra asupra lui): trei nominalizări la Oscar şi la multe alte premii (a câştigat inclusiv premiul Alexander Korda la BAFTA în 2012 pentru cel mai bun film britanic), o poveste ce pare captivantă, adaptată după un bestseller, desfaşurată în culisele activităţii serviciilor secrete britanice pentru descoperirea unei ‘cârtiţe’ bine înfipte în conducerea MI6 şi, nu în ultimul rând, o distribuţie ce poate aduce în faţa ecranelor, în egală măsură, cinefili experimentaţi si novici, cu varii experienţe de consum de home-cinema. 

Gary Oldman (nominalizat ca Smiley pentru întâia oară la Oscar deşi făcuse atâtea roluri antologice în producţii precum “Romeo is Bleeding” sau “True Romance”), John Hurt (“The Elephant Man” dar şi “Harry Potter” sau “Hellboy”), Colin Firth (Oscar pentru “King’s Speech”), Toby Jones (“Captain America”, “Hunger Games”, dar şi “Berberian Sound Studio”), Ciarán Hinds (serialele “GOT” şi “Rome”), Benedict Cumberbatch (“The Imitation Game”, “Avengers”, serialul “Sherlock”), Tom Hardy (“The Dark Knight Rises”, “Inception”), Mark Strong (“Zero Dark Thirty”, “1917”), Simon McBurney (“The Irishman”, serialul “The Borgias”), Konstantin Khabenskiy (“World War Z”, “Wanted”), Stephen Graham (“Hunger” al lui Steve McQueen) şi suedezul David Dencik (trilogia “Millenium”, “A Royal Affair”, nominalizat/câştigător a numeroase premii scandinave Robert/Guldbagge/Bodil în special pentru pelicula daneză din 2006 “A Soap”)… practic, nu există posibilitatea ca vreun consumator de film să nu regăsească măcar un nume pe afişul lui “Tinker Taylor Soldier Spy” care să nu îl incite în vreun fel şi vă asigur că fiecare dintre aceştia îşi interpretează partitura într-un mod superb!

Benedict Cumberbatch şi Gary Oldman

“Tinker Tailor Soldier Spy” Trailer:

Există însă o sumă de elemente care fac acest film destul de ermetic pentru spectatorul neavizat (mai puţin familiarizat sau interesat de spionajul din timpul Războiului Rece) şi asta în primul rând datorită limbajului, a jargonului profesional în care se comunică: “Circul” este MI6 (Secret Intelligence Service), “dihorii” sunt tehnicienii care descoperă şi dezmembrează echipamentele de supraveghere (microfoane, camere video), “fondul reptilelor” desemnează sursele de bani negri destinate operaţiunilor clandestine, iar “vecinii” reprezintă cuvântul-umbrelă pentru serviciile de spionaj sovietice, “inchizitorii” sunt experţii în interogatorii, iar “mamele” secretarele devotate din serviciul secret, ş.a.m.d. “Tinker Taylor Soldier Spy”, publicată în 1974, reprezintă o ficţiune construită de John Le Carré pe baza dezvăluirilor publice legate de expunerea trădătorilor din reţeaua ‘Cambridge Five’, din care cel mai cunoscut în memoria maselor a rămas agentul dublu Kim Philby, iar nemesis-ul Karla este modelat după Generalul KGB Rem Krassilnikov, şeful departamentului însărcinat cu investigarea şi combaterea acţiunilor CIA. Să nu uităm că Le Carré, pe numele său adevărat David Cornwell, a lucrat realmente în anii ’50-’60 în MI5 şi MI6 şi a părăsit spionajul pentru a se dedica scrisului abia după succesul uriaş al celei de-a treia cărţi a sa, “The Spy Who Came in from the Cold”, din 1963. De altfel, Kim Philby, fan al său, l-a invitat pe vremuri în mod oficial la Kremlin dar scriitorul a declinat oferta declarând că nu se va aşeza niciodată la masă cu un trădător.

Obsesia lui John Le Carré, evidentă inclusiv în “Tinker Tailor Soldier Spy” şi care îl apropie de Graham Greene, este aceea de a arăta cum Războiul Rece a ajuns să degradeze şi să erodeze moral personalitatea… absolut fiecărei individualităţi implicate, indiferent de ce parte a baricadei se situa. Iar complexitatea şi profunzimea acestui eseu dedicat compromisului reprezintă un al doilea motiv pentru care filmul este dificil de digerat (cu siguranţă, o singură vizionare nu va fi suficientă) de către un amator de entertainment facil îtrucât nu descrie un microunivers simplist şi binar ci unul atât de nuanţat încât dă frisoane la nivel visceral. Alfredson, care l-a înlocuit în scaunul de regizor pe coreeanul Park Chan-wook (“Old Boy”, “The Handmaiden”), opţiunea iniţială a producătorilor, face o treabă excepţională în adaptarea unei cărţi destinate mai degrabă unei serii TV, cu o durată care să permită explicitarea (de altfel, s-a şi făcut acel serial foarte bun în 1979 cu Alec Guinness în rolul lui Smiley, ce merită la rândul său a fi descoperit), având inspiraţia să utilizeze lentile cu focală lungă, ceea ce dă aspectul general aproape voyeuristic a filmului şi să îşi bazeze atmosfera pe impresiile personale din prima sa vizită la Londra din anii ’70 (cromatica gri-maro), murdară şi parcă mirosind încă a război.

Un al treilea pericol major pentru abordarea peliculei ar fi percepţia legată de un context care sugerează acţiune şi dinamism: “Tinker Tailor Soldier Spy” este un anti-James Bond (George Smiley este un spion anodin, lipsit completamente de charismă), un film static, descriptiv şi lipsit de orice urmă de senzaţionalism, centrat pe psihologia personajelor şi nu pe violenţa vizuală asociată inerent şi clişeistic de către spectator cu acest tip de mediu profesional. Avem de-a face cu o dramă convolută consumată la vârful unui aparat birocratic şi nu cu avatarurile unor asasini fustangii aflaţi în slujba Majestăţii Sale. Marea Britanie este prezentată ca o oglindă grotescă a inamicului principal (Uniunea Sovietică), coruptă, misogină, amorală şi cinică, în care ideologiile şi principiile sunt simple acoperiri pentru nişte… stafii cu aparenţă umană.

“Tinker Tailor Soldier Spy” (scena petrecerii de Crăciun):

La final, cateva note anecdotice legate de distribuţie:  Gary Oldman a fost ‘descoperit’ după 18 luni de castinguri fără succes, Tom Hardy l-a înlocuit pe Michael Fassebender (alegerea iniţială) întrucât acesta era încă ocupat cu “X-Men: First Class”, iar John Le Carré însuşi are un cameo, fiind unul dintre oaspetii la petrecerea de Craciun a MI6. Parerea scriitorului despre film? “Through my very personal prism, it is a triumph. And if people write to me and say, ‘How could you let this happen to poor Alec Guinness,’ I shall reply that, if ‘poor Alec’ had witnessed Oldman’s performance, he would have been the first to give it a standing ovation. I’m very proud to have provided Alfredson with the material, but what he made of it is wonderfully his own.” Nu mai adaug aici decât că, în opinia mea, “Tinker Tailor Soldier Spy” rămâne unul dintre cele mai importante filme de spionaj realizate vreodată, un must-have în colecţia personală.

Alec Guinness şi Gary Oldman ca George Smiley în “Tinker Tailor Soldier Spy” 

• Text de Ioan Big