Barometrul de Consum Cultural 2025: 65% dintre români au vizitat monumente istorice, dar numai 23% au mers la teatru

Barometrul de Consum Cultural 2025: 65% dintre români au vizitat cel puțin o dată un monument istoric sau un sit arheologic în 2025, 39% au mers la muzee și expoziții, 34% la cinematograf și doar 23% la teatru.

Sunt câteva dintre rezultatele „Barometrului de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale”, care va fi lansat joi, 19 noiembrie 2026, de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).

Studiul analizează modul în care românii participă la viața culturală, ce activități aleg ocazional și care dintre acestea devin obiceiuri constante. Dincolo de cifre, cercetarea urmărește rolul culturii în viața de zi cu zi, în relațiile sociale și în dezvoltarea comunităților.

Lansarea va avea loc de la ora 12:00, în Sala Media a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, organizată de INCFC.

Ce activități culturale au ales românii în 2025?

Datele prezentate în Barometrul de Consum Cultural 2025 arată diferențe importante între activitățile culturale desfășurate în spațiul public.

Vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice ocupă primul loc, 65% dintre respondenți declarând că au participat la o astfel de activitate cel puțin o dată în ultimele 12 luni.

În cazul celorlalte activități culturale, rezultatele sunt următoarele:

Procentele reprezintă ponderea respondenților care au participat la activitățile respective cel puțin o dată în ultimele 12 luni, nu frecvența cu care au făcut acest lucru.

Cinema versus muzee: unde revin românii mai des?

Una dintre diferențele importante evidențiate de cercetare apare atunci când participarea anuală este comparată cu cea lunară.

Deși 39% dintre respondenți au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă în 2025, doar 3% au făcut acest lucru cel puțin o dată pe lună.

În schimb, dintre cei 34% care au mers la cinematograf în ultimul an, participarea lunară ajunge la 10% din totalul respondenților.

Diferența arată că vizitarea muzeelor și expozițiilor este mai răspândită ca activitate anuală, în timp ce mersul la cinema are o frecvență lunară mai ridicată.

Pentru managerii culturali, aceste date sunt importante deoarece evidențiază diferența dintre atragerea unui public numeros și dezvoltarea unui public care revine constant.

Cum s-a schimbat consumul cultural în ultimii 11 ani?

Comparația datelor din perioada 2014–2025 arată că participarea culturală nu a evoluat uniform. Unele activități au înregistrat creșteri importante, în timp ce altele au stagnat sau au pierdut public.

Vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice a crescut de la 30% în 2014 la 66–67% în perioada 2022–2024, menținându-se la 65% în 2025.

Muzeele și galeriile de artă au avut o evoluție fluctuantă: 36% în 2014, 45% în 2022 și 2023, apoi 39% în 2025.

Cinematografele au înregistrat o scădere de la 38% în 2024 la 34% în 2025.

Festivalurile de muzică au atras 38% dintre respondenți în 2025, aceeași pondere ca în anul precedent, după un vârf de 41% în 2022.

Bibliotecile au înregistrat o scădere a participării, de la 21% în 2014 la 17% în 2025.

Una dintre cele mai vizibile modificări față de anul precedent privește sărbătorile și evenimentele locale, unde participarea a scăzut de la 78% în 2024 la 61% în 2025.

Accesul la cultură, o problemă pentru orașele mici și mediul rural

Barometrul atrage atenția și asupra diferențelor de acces la activitățile culturale în funcție de localitatea de reședință.

Autorii semnalează disparități importante între mediul rural, orașele mici și centrele urbane mai mari, precum și lipsa unei evidențe statistice a orașelor care nu dispun de instituții publice de cultură.

Participarea la viața culturală este influențată nu doar de preferințele publicului, ci și de disponibilitatea infrastructurii, distanța până la instituțiile culturale și costurile asociate participării.

Potrivit cercetării, extinderea accesului presupune reducerea barierelor economice și geografice, dar și dezvoltarea unor oferte culturale flexibile, adaptate diferitelor categorii de public.

Una dintre provocările sectorului cultural rămâne transformarea participării ocazionale într-un obicei constant, integrat în viața comunităților.

20 de ediții ale Barometrului de Consum Cultural

„Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale” reprezintă cel de-al 20-lea volum al cercetării inițiate în 2005 de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii și continuate de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.

De-a lungul celor două decenii, studiul a evoluat de la analiza infrastructurii și a frecvenței participării la investigarea motivațiilor publicului, a barierelor de acces și a rolului culturii în relațiile sociale.

Ediția 2025 este structurată în patru capitole:

– Consumul cultural în spațiul public: dimensiuni teoretice, tipologii de public și tipare de participare;

– Consumul cultural non-public: rutine, receptare și tipuri de consumatori;

– Cetățenia democratică în contextul practicilor de consum cultural;

– Percepții și atitudini față de diversitatea etnică și imigranți în România.

Prin această abordare, cercetarea urmărește să explice nu doar cât de des participă românii la activități culturale, ci și modul în care cultura contribuie la organizarea vieții cotidiene și la dezvoltarea comunităților.

Când și unde va fi lansat Barometrul de Consum Cultural 2025?

Lansarea va avea loc joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 12:00, în Sala Media a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali.

Principalele rezultate vor fi prezentate de coordonatoarele volumului, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general al INCFC, și dr. Anda Becuț Marinescu, director de cercetare al institutului.

La discuție vor participa Dan Jurcan, directorul Departamentului de Cercetare al IRES, prof. univ. dr. Cătălin Augustin Stoica, de la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, și lect. univ. dr. Bogdan Florian, de la SNSPA.

După evenimentul de lansare, volumul va fi disponibil și în format digital, pe site-ul INCFC.

Despre metodologia cercetării

Barometrul de Consum Cultural 2025 este realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru populația României cu vârsta de 18 ani și peste.

Cercetarea a inclus aproximativ 1.064 de respondenți, cu o marjă maximă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), utilizând generarea aleatorie de numere de telefon (RDD). Structura eșantionului a fost analizată în funcție de gen, vârstă, nivel de educație, dimensiunea localității și subregiunea de dezvoltare.

Barometrul reprezintă un instrument de analiză pentru managerii culturali, instituțiile publice, autoritățile locale și specialiștii din sectoarele culturale și creative, oferind date relevante pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor culturale.