POINT OF VIEW | 28 Years Later: The Bone Temple

28 Years Later: The Bone Temple: Zombi pe ritm de Iron Maiden

După o pauză de mai bine de 15 ani, Danny Boyle a revenit în 2025 în universul filmului care l-a pus pe harta cinematografiei mondiale cu 28 Years Later, un fel de sequel indirect al unui sequel indirect, căruia îi precede deja celebrul 28 Days Later. Un horror care a căpătat în timp statutul de clasic, cu Cillian Murphy în tinerețe alergând de bezmetic pe străzile goale din centrul Londrei. Dar nu s-a oprit aici.

Anul acesta franciza s-a mai îmbogățit cu un new entry, care deja este lăudat de critici și fani și mulți îl consideră cel mai ambițios film din toată seria, 28 Years Later: The Bone Temple.

Un nou capitol într-o franciză cult

Povestea reia firul de unde s-a întrerupt, cu tânărul Spike (Alfie Williams) inițiat în gașca brutală și fără milă condusă de Sir Jimmy Crystal, interpretat magistral de către Jack O’Connell, a cărui carieră pare că e pe o linie ascendentă.

După ce l-a jucat pe vampirul Remmick în Sinners, O’Connell se întoarce acum cu o nouă partitură de antagonist, pe care o duce la bun sfârșit într-un stil memorabil. Sunt foarte sigur că va fi nelipsit de pe ecrane în anii ce urmează și, mai devreme sau mai târziu, va primi și un rol cu care va rupe gura târgului. Mark my words!

Aici, Sir Jimmy Crystal e genul de personaj negativ pe care îl urăști pentru ceea ce face și felul în care își manipulează supușii, dar în același timp are ceva ce te face să nu îți poți lua ochii de la el.

Contrapunctul: umanitate vs. haos

În contrapunct cu forța haotică a personajului lui O’Connell, îl găsim pe Kelson, un fost doctor care a învățat să supraviețuiască pe cont propriu și care se situează undeva la granița dintre luciditate și nebunie. După ani întregi în care a făcut toate eforturile pentru a se proteja de ei, Kelson își dă seama că s-ar putea să existe o posibilitate să comunice cu zombi și că undeva acolo, în mintea bolnavă, încă există o fărâmă de umanitate.

Astfel, pe parcursul filmului, în timp ce Sir Jimmy Crystal și ai lui torturează oameni în cele mai sinistre moduri cu putință, Kelson leagă o legătură aproape de basm cu Samson, unul dintre zombi alpha care îl vânează de ani buni.

Ralph Fiennes și unul dintre cele mai memorabile finale recente

Ralph Fiennes îl interpretează pe Kelson cu delicatețe și candoare, o combinație între Col. Kurtz al lui Brando din Apocalypse Now și Viktor Frankenstein, iar secvența din finalul filmului intră în discuție pentru unul dintre cele mai memorabile momente din cinematografia recentă.

Pe o piesă a băieților de la Iron Maiden, Fiennes face un show total, cu foc, dans, machiaj gotic și, fără să dau prea mult din casă, chiar pare pentru câteva minute că a venit diavolul pe pământ și a ales să își facă intrarea cu stil. În final, există și o surpriză – o apariție familiară – dar mai bine o vedeți singuri.

Text de ȘTEFAN IANCU | POINT OF VIEW