Mai avem nevoie de cultură?
Brașovul este unul dintre cele mai vizitate orașe din România, dar dincolo de weekenduri prelungite și plimbări pe străduțele cu aer medieval ale centrului istoric, turiștii au nevoie și de altceva. Iar agenda culturală poate bifa cu succes acest criteriu. Însă, în ultimii ani, discuția despre finanțarea culturii a devenit tot mai tensionată.
În timp ce alte centre din țară investesc în infrastructură și proiecte culturale, la Brașov o linie de finanțare pentru proiecte culturale a fost suspendată în 2025, iar în 2026, desi intrăm în primăvară, încă nu avem buget local. Și nici discuții despre finanțarea acestui segment. Ce înseamnă cultura pentru un oraș și ce facem mai departe sunt întrebări pe care le-am adresat membrilor Consorțiului Cultural Corona – cei care an de an pregătesc Premiile Anului în Cultură. Iată ce au răspuns:
Valer Rus, Muzeul „Casa Mureșenilor”, membru în Consiliul Director al Consorțiului Cultural Corona
Mai avem nevoie de cultură?
Omul nu are nevoie de cultură, o creează pur și simplu, voluntar sau involuntar. Conform definițiilor general acceptate, cultura înseamnă totalitatea bunurilor materiale și imateriale create de o societate la un moment dat în istorie.
Ce am cunoaște astăzi despre egiptenii, grecii sau romanii antici? Ce a mai rămas după ei? Doar urmele materiale – construcții, obiecte de uz casnic sau artistic – și cele spirituale – religie, credințe, practici legale. Ce mai știm astăzi despre daci? Că se apărau în cetăți pe munți și se rugau la zeii lor – Zamolxis? – în sanctuare circulare sau dreptunghiulare. De unde știm despre evoluția unei societăți la un moment dat sau altul din istorie? Din scrierile păstrate în biblioteci și arhive, uneori în mănăstiri.
Problema nu se pune dacă avem nevoie de cultură ci dacă ne putem abține, cu adevărat, de la a crea cultură.
Inclusiv tot ce ne înconjoară astăzi, texte scrise sau imagini fixe/filmate din rețelele de socializare spun ceva despre societatea românească din anul 2026. Peste ani, atunci când nu va mai exista poporul român – pentru că se va fi integrat cu succes într-o comunitate europeană sau globală – vom putea să „descriem” cultura acestui popor privind la construcțiile sau la scrierile, picturile și muzica acestuia.
Avem nevoie de cultură pentru că ne dă identitate, ne ține laolaltă, ne oferă stare de bine. Ne uităm la o comedie românească sau mergem la un concert cu artiști români pentru că ne ajută să ne simțim mai bine. Ne bucurăm de succesele unui pictor român contemporan mai bine cotat decât Grigorescu, precum Ghenie, pentru că ne face să fim mai mândri de noi, indiferent cu cât de mult sau puțin am contribuit în sens real la aceste succese. Sunt și ale noastre, ne fac diferiți și valoroși prin comparație cu ceilalți.
Mai are nevoie Brașovul de susținerea culturii?
Brașovul susține cultura în diferite forme. Unii mai mult, alții mai puțin. Dar toți o fac. Ar putea să o susțină și mai mult? Desigur, tot timpul. Cum susținem deja cultura? Plătind taxe și impozite, din care se extrag subvențiile publice pentru instituții de cultură și educație. Plătind bilete de intrare la muzee sau la spectacole muzicale clasice sau contemporane. Participând la evenimente comunitare cu acces gratuit.
Am putea să susținem mai mult cultura și arta? Da!
Alocând resurse financiare adecvate evenimentelor de anvergură, care atrag mulți turiști și spectatori locali, construind infrastructură corespunzătoare pentru un oraș de dimensiunile Brașovului și pentru numărul de turiști care este de mulți ani pe un trend ascendent. Înființând sau consolidând linii de finanțare nerambursabilă, orientate țintit spre domeniile în care mai avem potențial de creștere sau spre locurile în care se află beneficiari cu nevoie reală și acces scăzut la cultură.
Un mix de sprijin financiar din fonduri publice cu finanțări oferite de mediul privat, la care se adaugă un nivel crescut de maturitate a publicului dispus să plătească bilet pentru accesul la cultură și artă de valoare ar putea reprezenta rețeta noastră de succes, care să ne permită saltul la nivelul următor.
O ajutăm să înflorească sau doar să supraviețuiască?
E nevoie de o Renaștere culturală la Brașov. La scară istorică ne aflăm undeva la Florența evului mediu înainte de investițiile fenomenale în artă și cultură ale pontentaților epocii respective. Nivelul economic al aglomerării urbane Brașov este unul peste media națională. Orașul a devenit o destinație dezirabilă pentru locuitori din afara zonei noastre, chiar și din alte țări.
E nevoie de un stimulent asumat, negociat între părțile interesate, care să transforme cultura și arta de la Brașov în motiv suplimentar de atractivitate pentru un oraș care deja este în inimile tuturor românilor, fără să fim nevoiți să facem prea multe până acum.
Dacă am adăuga la farmecul cetății, moștenite de la comunitatea germană, și la minunăția naturală a orașului înconjurat de munți, o sumă de evenimente și mecanisme sistemice de sprijinire a actului cultural – sub formă de linii de finanțare nerambursabilă pentru proiecte, rezidențe artistice și literare, activități în fiecare cartier al orașului dar și o agendă predictibilă și valoroasă pentru spațiile centrale, precum și o infrastructură modernă – cu săli de spectacole și de expoziții așa cum nu avem, deocamdată, sunt convins că am putea duce cultura și arta la Brașov dintr-o zonă de subzistență – care de multe ori poate fi confundată cu mediocritatea – într-o zonă de înflorire, bazată pe calitate, diversitate și delocalizare care să acopere nevoile reale ale publicului local și ale turiștilor.
Marian Gîlea, Asociația Culturală Fanzin, membru în Consiliul Director al Consorțiului Cultural Corona.
Nu obișnuiesc să citez politicieni, dar Emil Boc, primarul Clujului, spunea anul trecut, la deschiderea TIFF:
„Un oraș fără cultură e ca un corp fără inimă. Un oraș fără cultură este un simplu loc, fără identitate. Un oraș care are cultură devine comunitate.”
Cred că această frază sintetizează foarte bine discuția despre rolul culturii într-un oraș.
Când vorbim despre cultură, ne referim atât la instituțiile publice – teatru, operă, filarmonică – cât și la zona independentă, la operatorii culturali privați și la ONG-urile care construiesc proiecte, festivaluri și evenimente. Marile orașe cu care Brașovul concurează în atragerea turiștilor investesc constant și consistent în ambele direcții.
Timișoara, de exemplu, a redeschis recent patru cinematografe aflate odinioară în patrimoniul RADEF și alocă cele mai mari sume pentru finanțarea proiectelor culturale: aproximativ 16 milioane de lei anul trecut. Cluj-Napoca a alocat în 2025 aproximativ 15 milioane de lei, iar Sibiu în jur de 8 milioane de lei. La Brașov, linia de finanțare pentru proiecte culturale a fost sistată.
Este important de înțeles că aceste investiții nu sunt simple cheltuieli, ci strategii de dezvoltare. Orașele menționate susțin evenimente culturale pentru a-și consolida identitatea și pentru a atrage turiști. Craiova, de exemplu, organizează două mari festivaluri – IntenCity și Festivalul Internațional Shakespeare – exact cu acest obiectiv.
Paradoxul este că Brașovul are un avantaj major: peste un milion de turiști ne-au vizitat anul trecut. Este un număr la care alte orașe doar aspiră. Și totuși, oferta culturală de care acești turiști se pot bucura riscă să devină tot mai limitată în lipsa unei finanțări coerente.
Nu putem spune că Brașovul nu are evenimente. Marile festivaluri, inclusiv cele pe care le organizăm noi – Săptămâna Comediei, Brașov Jazz & Blues Festival, Dracula Film Festival – au ajuns la maturitate și merg mai departe prin efortul organizatorilor și al partenerilor privați. Însă amploarea lor este mai redusă decât ar putea fi, iar organizațiile culturale tinere, aflate la început de drum, aproape că au dispărut din lipsă de sprijin.
Pentru un oraș ca Brașovul, cu un potențial turistic atât de ridicat, este esențial să concureze și la nivel de ofertă culturală cu Timișoara, Cluj sau Sibiu. Altfel, există riscul real ca, în câțiva ani, turiștii să migreze către zone care oferă nu doar peisaje și gastronomie, ci și un calendar cultural consistent și atractiv.
Brașovul are nevoie de cultură nu doar pentru turiști, ci și pentru comunitatea sa. Fără investiție și susținere, cultura nu dispare brusc, dar se subțiază. Iar un oraș fără cultură devine, treptat, doar un decor.
Steffen Schlandt, Fundația Forum Arte, membru în Consorțiul Cultural Corona
Mai avem nevoie de cultură?
Da – dar ea nu este externă – cultura este în noi. Ea nu este desertul peste care putem sări, nu este un viciu de care să ne lăsăm…
Cultura este văzută de către unii precum un adaos la necesitățile de bază precum hrana și o locuință. Un bonus la care am putea renunța dacă ar fi nevoie, un centru de cost în buget care ar suporta o micșorare fără mișcări sociale ample. Dar oamenii sunt prin toate activitățile lor deja într-un proces cultural. Omul descoperă lumea înconjurătoare prin cultură – acționează într-un context cultural care i-a format personalitatea.
Identitatea fiecăruia și definirea ca societate sunt toate legate de aspecte culturale (limba de comunicare, tradiții, valori). Viața umană nu poate fi decuplată de cultură căci ea există în toate formele în care omul descoperă lumea înconjurătoare și intră în relație cu ea.
Felul în care ne îmbrăcăm, cum ne amenajăm locuința, ce fel de muzică ascultăm, ce gătim – toate acestea sunt exemple cum acest „bonus” cultura ne acompaniază zilnic în viețile noastre. Nu putem extrage cultura din viețile noastre. Dar putem mereu să îmbunătățim și să diversificăm cultura noastră.
Mai are nevoie Brașovul de susținerea culturii?
Evident că da ! Nesusținerea ar însemna o sărăcire, efecte negative pe termen mediu și lung, ștergerea identității și o alunecare în irelevanță. Susținerea educației, motivarea pe toate planurile a creativității și a procesului de comunicare la tineri și nu numai, trezirea interesului și a curiozității pentru descoperiri, oportunități sub formă de spații culturale, finanțări și proiecte ar fi o reală susținere și o garanție a ridicării nivelului cultural.
Spațiile fără oameni sunt supuse degradării iar oamenii fără spații adecvate nu se pot dezvolta. Investiția într-o sală de concerte cu 700 – 900 locuri ar putea genera acel impuls de care are nevoie Brașovul ca să urce la următorul nivel.
O ajutăm să înflorească sau doar să supraviețuiască?
Întrebarea mă trimite la imaginea cu rata fertilității . Pentru ca populația unei țări să nu scadă ar fi necesar ca un cuplu sa aibă în medie 2.1 copii. Orice cifră sub această valoare duce la o scădere a populației. Deci noi ar trebui să investim în cultură mai mult decăt să o ținem la nivelul de supraviețuire. Ori, în momentul de față avem mereu solicitarea să reușim cu mai puțin sau să acceptăm tăierea proiectelor de finanțare. Acest drum nu are cum să ne ducă în față.
Acum trebuie să plantăm ce putem recolta în viitor și durata noastră de viață este finită – nu putem aștepta veșnic să vină acele timpuri „mai bune” în care vom înota în bani. Timpul fiecăruia este acum și el are dreptul ca în timpul vieții sale să aibe aceste oportunități.
După 35 de ani de la Revoluție aplaudăm acum la fiecare inaugurare de porțiune de autostradă – este bine și acum – dar a trecut o generație care nu a avut parte de aceste beneficii.
În plan cultural este momentul să mutăm mai curajos pionii. Cultura poate genera venituri și poate atrage turiști. ? Și ne poate în primul rând schimba pe noi. Dar suntem în competiție nu numai cu alte orașe din țară sau Europa ci suntem în primul rând dependenți de propria noastră viziune și putere de decizie. Ne trebuie acest leadership și în Brașov.
Adrian Lăcătuș, Centrul Multicultural al Universității Transilvania, membru în Consorțiul Cultural Corona
Mai avem nevoie de cultură?
Cultura și artele nu sunt un accesoriu, o decorațiune, un supliment sau un moft al vieții oamenilor. Niciodată nu au fost, indiferent cît de grea a fost viața societăților și comunităților. Cultura dă sens vieții individuale și vieții sociale, ea este „secretul sănătății sociale” cum scria odată un sociolog născut în Brașov, Sorin Matei.
Mai are nevoie Brașovul de susținerea culturii? O ajutăm să înflorească sau doar să supraviețuiască?
Brașovul e un oraș european, așa a fost de cînd s-a fondat. El are cultura lui și aceasta are specificul ei în arte, în muzică, în literatură, în atmosfera urbană, în viața cotidiană. Aceste lucruri supraviețuiesc în ciuda lipsei susținerii din partea celor care administrează orașul, prin efortul unor oameni care nu concep să nu le cultive, sa nu trăiască astfel, dar e păcat să le ținem într-o condiție de supraviețuire în loc și le ajutăm să se exprime și să se dezvolte.
În acest moment lucrurile arată rău în oraș pentru brașoveni.
Brașovul era un exemplu bun pentru alte orașe, încă de acum 15 ani, cînd finanța artele și cultura prin competiție de proiecte, așa cum o cere legea, dar de anul trecut a regresat în categoria orașelor provinciale și opace în care lucrurile se fac întîmplător și sporadic și în care artiștii și publicul lor se simt ignorați, invizibili.
Vezi aici și care au fost câștigătorii Premiilor Anului 2025 în Cultură la Brașov.
Citește mai multe articole din ARTĂ & CULTURĂ.
