Concertul Silvan Stâncel Trio va avea loc la Centrul Cultural Reduta din BRAȘOV, luni 15 ianuarie 2024, ora 18.00.
VOM AVEA O ZI PERFECTĂ se intitulează concertul nostru și povestea muzicală pentru că avem toate motivele să spunem că va fi o zi perfectă: pe 15 ianuarie s-a născut Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie sărbătorim Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie vom cânta unele dintre cele mai frumoase poezii ale poetului Matei Vișniec și, în premieră, o poezie de Mihai Eminescu, alături de alte surprize frumoase.
În plus, Vom avea o zi perfectă este și numele celei de-a 12-a piese de pe albumul nostru, DACĂ INIMILE TOATE… , producător Libris Brașov, disponibil spre audiție aici:
Toate acestea într-un format muzical curat, original, echilibrat: Silvan Stâncel – voce, chitară, Dan Liviu Cernat – vioară, Cristian Alexievici – clape, adică SILVAN STÂNCEL TRIO.
Centrul Cultural Reduta
Adresa : Strada Apollonia Hirscher 8, Brasov
Silvan STÂNCEL, cantautor, chitarist, autor a două volume de poezie și a două albume de muzică, a compus peste o sută de cântece, fiind laureat a mai multor festivaluri naționale de muzică unde a obținut Trofee, Marele Premiu, Premiul I, Premiul Special al Juriului și recunoașteri din partea juriilor de specialitate. Concertează în România și în străinătate. În 2022 îi întâlnește pe Dan Liviu Cernat și Cristian Alexievici formând împreună Silvan Stâncel Trio pentru concerte și producție muzicală.
Dan Liviu CERNAT, violonist, violist și dirijor, cu activitate concertistică națională și internațională, este absolvent de licență și masterat al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj Napoca și totodată absolvent al Royal Academy of Music London. În prezent este concert-maestrul Orchestrei de Cameră a Județului Alba și vioară I în Cvartetul Carl Filtsch al Județului Alba, fiind laureat de-al lungul timpului în numeroase competiții de profil naționale și internaționale. Cucerește de fiecare dată inimile publicului cu virtuozitatea și interpretarea sa specială.
Cristian ALEXIEVICI, absolvent al The Institute of Contemporary Music Performance London, este interpret, compozitor și orchestrator foarte talentat care se remarcă în concerte prin calitatea interpretativă superioară și profesionalism.
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei VIŞNIEC s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în nordul României. A debutat cu poezie în revista Luceafărul în 1972. Mai tîrziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filozofie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu.
A debutat în volum în 1980, la editura Albatros, cu o culegere intitulată La noapte va ninge. Matei Vişniec este autorul a cinci volume de poezie, şase romane şi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa unde a lucrat ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului, în 1989, activitatea lui Matei Vişniec s-a derulat între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est. Piesele sale sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în ţări de pe patru continente.
Numeroase premii i-au răsplătit activitatea, începînd cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. El a mai obţinut Premiul Academiei Române şi Premiul UNITER
(Uniunea teatrală din România) pentru întreaga activitate. In Franţa i s-a decernat Premiul presei la Festivalul internaţional de teatru de la Avignon, Premiul european al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum şi Premiul de literatură europeană Jean Monnet. In anii 80, la Bucureşti, într-un moment de mare efervescenţă poetică, Matei Vişniec şi-a forjat un stil poetic recognoscibil imediat.
Deseori poemele sale sunt nişte fabule filozofice. Nu întîmplător drumul de la poezie la teatru a fost firesc pentru Matei Vişniec întrucît multe dintre poemele sale conţin în embrion un conflict şi o interogaţie, o provocare şi o dilemă. Editura bucureşteană Arthur a publicat mai multe piese pentru copii scrise de Matei Vişniec în care figurează numeroase poezii cu ton ludic destinate să devină cîntece.
Iată titlurile acestor piese: Omul de zăpadă care dorea să întîlnească soarele, Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama, Povestea regelui supărat pe clovn, Capra, iedul cel mic şi cumătra lupoaică. La Suceava există din 2016 o instituţie numită Teatrul Municipal „Matei Vişniec“, precum şi un Festival internaţional de teatru în organizarea căruia autorul este implicat.
***
Silvan Stâncel Trio www.facebook.com/SilvanStancelTrio
Matei Vișniec www.facebook.com/matei.visniec
Silvan Stâncel www.facebook.com/stancel.silvan
Dan Liviu Cernat https://www.facebook.com/dan.cernat
Cristian Alexievici www.facebook.com/alexievici.cristian
Realizare afiș: Anca Iacob
Știați că…?
Istoria culturală a Brașovului este strâns legată de Centrul Reduta. În 1794, Samuel Abraham construia prima sală de spectacole la Braşov, „Reduta”, situată în centrul istoric al orașului, pe Strada Teatrului (actuala stradă Apollonia Hirscher), destinată balurilor şi spectacolelor de teatru şi muzică.
În primul său concert, Societatea Filarmonică braşoveană a prezentat, în data de 6 mai 1878, Uvertura la opera “Flautul fermecat” de Mozart şi Simfonia a VI-a de Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner, considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei Societăţi.
La Brașov a concertat în anul 1848 Johann Strauss, iar în septembrie 1879 violonistul Johann Joachim, acompaniat la pian de Johannes Brahms. A purtat numele de „Reduta” după o vestită sală de spectacole din Viena și a funcționat ca cinematograf, teatru și sală de baluri și concerte.
Mihai Eminescu, poetul nostru national, ar fi ajuns, în 1865, cu trupa Tardini-Vlădicescu şi la Braşov. O serie de eminescologi susţin că Mihai Eminescu ar fi urmat la Braşov trupa de teatru, dar după cum afirmă actorul Alexandru Vlădicescu, Eminescu aflat la Botoşani ,,a mers cu noi numai de mulţumire, nu însă ca sufleor, ci ca simplu admirator, şi când am părăsit Cernăuţii, pentru a merge în Transilvania, am trecut iar prin Botoşani, şi Eminescu au rămas în familie” (E. Torouţiu – Studii şi documente literare, 1939).
