La 36 de ani de la prabusirea regimurilor comuniste si deschiderea drumului catre democratie, proiectul artistic CELULA Free AIR a reprezentat un spatiu de explorare comuna pentru artisti romani si polonezi, invitati sa cerceteze impreuna felul in care libertatea se asaza in straturile memoriei.
Derulat in colaborare de Celula de Arta si The Eugeniusz Geppert Academy of Fine Arts din Wrocław, proiectul a reunit artisti din Romania si Polonia intr-un demers comun ce a pus in dialog memoria, spatiul, identitatea si limitele – toate subsumate metaforei centrale a „celulei”, inteleasa atat ca restrictie, cat si ca fundament vital. Intr-un context european marcat de tensiuni politice si de conflict armat in proximitatea celor doua tari, analiza libertatii a dobandit o relevanta suplimentara, transformand proiectul intr-un cadru de reflectie colectiva asupra felului in care societatile democratice isi negociaza prezentul.
La proiect au luat parte artistii romani Daniel Loagar, Bogdan Negulescu, Andreea-Eliza Petrov, Anca Koller, Gizella Popescu si Alex Manea, carora li s-au alaturat, in calitate de participanti invitati sau voluntari, Evghenia Grytsku si Alexandra Teletin. Din partea Eugeniusz Geppert Academy of Fine Arts au participat patru artisti doctoranzi – Mariusz Gorzelak, Aleksandra Szlek, Andranik Sahakyan si Palina Okrugina – impreuna cu artistii voluntari Astitva Singh si Leila Moosavi, care au documentat independent tema libertatii din perspectiva interculturala, raportandu-se atat la contextul european, cat si la propriul bagaj cultural si care au adus in proiect nu doar perspectiva Poloniei, ci si pe aceea a unor spatii culturale mai indepartate, unde libertatea se traieste diferit.
Intalnirea acestor parcursuri – personale, istorice, geografice – a amplificat nuantele temei si a facut vizibila diversitatea modurilor in care trecutul impregneaza prezentul.
Etapa de documentare, desfasurata intre 30 iulie si 18 august 2025, a constituit miezul procesului artistic. Artistii romani au urmat o rezidenta itineranta ce a traversat orase emblematice pentru istoria comunismului si pentru traiectoria lor democratica ulterioara: Bucuresti, Timisoara, Budapesta, Praga, Wrocław si Berlin.
Acestia au documentat modul in care memoria comunismului si transformarile post-revolutionare sunt prezentate in muzee, spatii memoriale si institutii de arta contemporana. Au luat notite, au realizat fotografii, schite si materiale video, completand cercetarea cu discutii cu localnici si ghizi.
In Bucuresti, traseul a deschis usa catre mecanismele intimitatii politice si a inclus Casa Ceausescu, Muzeul de Arta Recenta, Muzeul de Istorie si Muzeul Comunismului. La Timisoara s-a rememorat inceputul libertatii si au fost vizitate Memorialul Revolutiei, Muzeul Consumatorului Comunist si Piata Libertatii. Budapesta a pus in fata grupului monumentalitatea memoriei iar itinerariul a cuprins Memento Park, Ludwig Museum, Kunsthalle si Capa Center, iar in Praga – Muzeul Comunismului, Kunsthalle, Rudolfinum si DOX, care au prezentat luciditatea unei societati care isi priveste trecutul fara sa-l ascunda.
La Wrocław, curatoarea Evghenia Grytsku a propus un tur ghidat al orasului, completat de vizite la Muzeul Four Domes si Centrul de Istorie al Depoului, pentru a explora fluiditatea unei asezari reconstruite peste straturi succesive de identitate. In Berlin s-a inchis cercul, fiind expusa fizic ruptura dintre lumi, prin vizitele la Neue Nationalgalerie, Hamburger Bahnhof, Muzeul Comunismului RDD si Zidul Berlinului.
Aceasta etapa a construit un cadru conceptual comun, articulat in jurul intrebarii:
„Este aerul singurul lucru asupra caruia nu pretindem nicio ingradire?”.
Un moment central al proiectului a fost intalnirea de lucru dintre artistii romani si cei polonezi, desfasurata la Wrocław. Fiecare participant si-a prezentat mapa personala de documentare, iar in urma dialogului, artistii au realizat cate o a doua mapa colectiva. Schimbul a inclus o masa rotunda intensa, in care au fost discutate perspective asupra revolutiilor din regiune, experientele personale legate de regimurile totalitare si relatia dintre libertate si memorie.
Prezenta unei artiste originare din Belarus a adus un strat suplimentar de actualitate, oferind perspectiva unei persoane pentru care autoritarismul reprezinta o realitate inca prezenta. Intregul proces a fost documentat foto-video si a stat la baza conturarii directiilor pentru lucrarile finale.
In 25 septembrie 2025, proiectul s-a deschis catre publicul larg prin doua expozitii organizate in paralel:
– La Wrocław, in spatiul MiserArt Gallery, timp de doua saptamani, expozitia curatoriata de Evghenia Grytsku a combinat lucrari noi cu un eveniment special, un tur ghidat ce a pus in lumina procesele invizibile ale creatiei.
– La Bucuresti, la Art Safe, vernisajul integrat in Noaptea Alba a Galeriilor a amplificat energia publicului si a conectat proiectul la circuitul cultural al orasului. Curatorii Daniel Loagar si Andreea-Eliza Petrov au construit o instalatie spatiala ca un ansamblu de „celule” — insule in care fiecare artist si-a transformat cercetarea in forma, imagine si gest.
Peste 30 de lucrari — instalatii, picturi, sculpturi, performance-uri, tehnici hibride — au conturat un discurs colectiv despre libertate, memorie si vulnerabilitate. Un material video realizat pe parcursul rezidentei itinerante a completat expozitia, aducand inapoi drumurile, miscarea, privirile si locurile care au nascut proiectul.
Prin conceptul sau vizual axat pe „celula” ca spatiu-limita si spatiu-matrice, designul expozitional a creat enclave artistice distincte, care au permis fiecarui artist sa isi prezinte perspectiva asupra libertatii, memoriei si identitatii.
CELULA Free AIR s-a conturat astfel ca un demers transnational ce a recuperat memoria recenta, a stimulat dialogul intercultural si a incurajat experimentul artistic intr-un moment in care reflectia asupra libertatii devine mai necesara ca oricand. Prin cercetare, colaborare si expunere publica, proiectul a oferit publicului o noua lentila prin care sa isi examineze mostenirea culturala si a consolidat prezenta artei contemporane romanesti si poloneze in circuitul international.
Celula de Arta este un proiect cultural independent condus de artisti (artist-run), ce a debutat in 2017 si se manifesta in multiple spatii de arta contemporana permanente sau temporare.
Facebook: www.facebook.com/celuladearta
Instagram: www.instagram.com/celuladearta
