Primăvara în muzeele de artă europene în 2025
Pentru că în acest anotimp găsim poate mai greu motive să părăsim confortul casei, am putea începe să ne punem la punct city-break-urile de primăvară, mai ales că muzeele de artă din Europa programează unele expoziții temporare de neratat, care promit să ne inspire și să ne captiveze, reunind de la capodopere moderne la clasici ce merită mereu văzuți.
Iată câteva dintre aceste evenimente inedite ce ar putea fi trecute în agenda turiştilor culturali, într-o primăvară… europeană.
Începem la Londra, unde va avea loc expoziția Brasil! Brasil! The Birth of Modernism, la Royal Academy of Arts, în perioada 28 ianuarie – 21 aprilie.
Începând cu anii 1910 și continuând până în anii 1970, artiștii brazilieni au adaptat tendințele contemporane, influențele internaționale și tradițiile artistice pentru a crea un nou tip de artă modernă – artă inspirată de culturile, identitățile și peisajele vibrante ale Braziliei.
Viața cotidiană a fost subiectul acestui nou modernism, iar identitatea indigenă și experiența afro-braziliană s-au numărat printre numeroasele influențe pe care acești artiști le-au preluat în lucrările lor.
Expoziția va încorpora lucrări ale unor artiști care au fost mai puțin mediatizați în această țară, precum Tarsila do Amaral, Anita Malfatti, Alfredo Volpi, Djanira, Rubem Valentim și Flávio de Carvalho.
Rijksmuseum din Amsterdam va prezenta, în perioada 7 februarie – 9 iunie, prima mare expoziție de fotografie americană din Europa – American Photography.
De la momentele intime de viața de zi cu zi la răsturnări istorice majore, expoziția explorează modul în care fotografia a pătruns în toate domeniile vieții și cuprinde istoria bogată și multistratificată a acestui mediu în SUA.
Folosind teme precum visul american, peisajul și portretele, expoziția urmărește modul în care fotografii au reflectat schimbările și evenimentele din țara lor.
În perioada 15 februarie – 18 mai, Muzeul Barberini din Potsdam oferă o călătorie care se întinde pe șase decenii și prezintă modul în care abstracția geometrică și-a găsit o expresie radicală în Europa și SUA – Kandinsky’s Universe: Geometric Abstraction in the 20th Century.
Dorința artiștilor de a se îndepărta de ceea ce este vizbil și abordarea unui limbaj vizual care reducea expresia artistică la un joc de culori, linii și forme au schimbat traseul pe care pictura îl avea la începutul secolului XX.
O figură centrală a acestei mișcări artistice a fost Wassily Kandinsky, care a pus bazele teoretice cu lucrarea sa Point and Line to Plane.
Arta lui Gustav Klimt a îmbinat simbolismul, senzualitatea și modernismul într-un stil unic. Lucrările sale au combinat temele mitologice cu profunzimea psihologică și tehnica foiței de aur, explorând adesea motive senzuale și erotice.
La Muzeul Belvedere din Viena, în perioada 20 februarie – 7 septembrie, expoziția Gustav Klimt: Pigment & Pixel explorează straturile de vopsea și oferă o perspectivă nouă asupra procesului de creare a tablourilor.
Expoziția analizează picturile aurii ale lui Klimt, inclusiv iconica Judith.
Goticul este adesea asociat cu elemente de obscur și misticism, cu înfricoșător și inexplicabil, o cultură a alterității și în opoziție cu cea dominantă.
Gothic Modern: From Darkness to Light de la Muzeul Național din Oslo, din perioada 28 februarie – 15 iunie, prezintă artă din perioada 1875-1925, alături de lucrări din Europa Evului Mediu și din Europa de Nord în timpul Renașterii.
În primplan se află artiști precum Käthe Kollwitz, Edvard Munch, Georg Minne, Akseli Gallen-Kallela, Max Beckmann și Ernst Ludwig Kirchner, în dialog cu precursori notabili, inclusiv Hans Holbein cel Tânăr, Albrecht Dürer și Lucas Cranach cel Bătrân.
Proust and the Arts, de la Museo Nacional Thyssen-Bornemisza, Madrid, din perioada 4 martie – 8 iunie, explorează rolul artei în viața și opera lui Marcel Proust, evidențiind angajamentul său față de estetică, arhitectură și peisaje, precum și față de artiștii care l-au inspirat.
Prima sală prezintă Plăceri şi zile (1896), una din primele sale lucrări publicate, care arată entuziasmul timpuriu al lui Proust pentru artă, în timp ce romanul său În căutarea timpului pierdut (1913 – 1927) face legătura între decorurile pariziene sau coastele din nordul Franței și operele lui Manet, Monet, Renoir și alții.
Expoziția subliniază, de asemenea, apariția istoriei artei ca disciplină, prezentând manuscrise, picturi, sculpturi și textile din instituții de artă importante, precum Luvru, Rijksmuseum și National Gallery of Art.
» Text de TEODORA BRATU | Art Expo
