Numiţi din vechime „şi alghi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veşminte albe. Junii Naţionali Albi sau, cum mai sunt cunoscuţi, „Albiorii” s-au constituit în anul 1860, în contextul înfiinţării Asociaţiunii Transilvănene pentru Cultură şi Literatura Poporului Român (ASTRA), în marea lor majoritate, membrii făcând parte din breslele măcelarilor şi negustorilor din Șchei.

Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri şi Bătrâni prin cămăşile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi şi largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii şi broderii în motive româneşti. Sunt încălţaţi cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Iniţial, purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri şi-au confecţionat căciuli albe cu „ţoc”, ca a Junilor Curcani, susţinută sub bărbie cu o cureluşă, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care a avut bune legături cu românii din Şchei, el ajungând de trei ori aici.

La brâu, Junii Naţionali Albi au un chimir lat, cusut cu motive naţionale şi numai vătaful poartă o lăibărică (vestă) albă cu găitane negre şi pe margini cu cusături, realizate cu „troaca” (un „război” de cusut arhaic, cu ciocănele, care a dat şcheienilor porecla de „trocari”).