Fabricarea fanteziilor, în viziunea lui Marcel Duchamp
Ce este arta? Indiferent de răspuns, arta trebuie readusă „în slujba minții”.
Asta este concluzia lui Marcel Duchamp, după ce a pus sub semnul întrebării tot ceea ce în fața multora era o certitudine absolută.
Cu un impact uriaș asupra artei secolului al XX-lea, a respins lucrările colegilor săi, considerând că aceștia practicau o artă menită doar să mulțumească ochiul. În perioada 14 octombrie 2023 – 18 martie 2024, Colecția Peggy Guggenheim, de la Palazzo Venier dei Leoni din Veneția, prezintă Marcel Duchamp and the Lure of the Copy, o expoziție curatoriată de Paul B. Franklin, istoric de artă stabilit la Paris și expert de renume internațional în viața și opera artistului francez, fără de care o mare parte din arta ultimilor o sută de ani nu ar fi existat.
Marcel Duchamp a fost un pionier al mișcării Dada, care a pus sub semnul întrebării presupunerile de lungă durată despre ce ar trebui să fie arta și cum ar trebui să fie făcută.
Căutând o alternativă la reprezentarea obiectelor în pictură, Duchamp a început să prezinte obiectele însele ca artă. „Readymades”, așa cum le-a numit el, au perturbat secole de gândire despre rolul artistului ca un creator original.
În schimb, Duchamp susținea că „un obiect obișnuit poate fi ridicat la demnitatea de operă de artă prin simpla alegere a unui artist”.
Mai mult de atât, această tehnică sfida ideea că arta trebuie să fie frumoasă. Astfel, alegea obiectele din viața de zi cu zi „pe baza unei reacții de indiferență vizuală, cu o absență totală de gust bun sau rău”.
Ironic, provocator și enigmatic, s-a jucat cu cuvintele și imaginile, cu genul și sexul. A distrus ideea de unicitate a operei și a lipsit figura artistului de orice sacralitate.
Ca nimeni altcineva până atunci, el a adus spectatorul în inima procesului de creație, recunoscându-i dreptul și responsabilitatea de a aduce opera la naștere cu o singură privire.
Expoziția cuprinde aproximativ 60 de lucrări de artă care datează din 1911 până în 1968.
Punctul culminant este însă capodopera Boîte-en-Valise (Cutie în valiză, 1935-1941), recent restaurată la Opificio delle Pietre Dure, un muzeu portabil care conține 69 de replici și reproduceri în miniatură ale operei lui Duchamp, o parodie extremă a artei și a mecanismelor de creație, care lovește în inima ideii de muzeu.
Text de Teodora Bratu | Art Expo
