Teatrul de Nord Satu Mare
În anii 1919-1922 se înregistrau la Satu Mare „asociaţiuni culturale” care coexistau paralel, cu acelaşi scop: promovarea actului de cultură. Fie că se numeau „Cercul cultural”, „Casina Română”, „Ateneu Popular”, „Cultura poporului”, ele răspundeau aceleiaşi necesităţi ale unei vieţi spirituale elevate în judeţ, dar nu s-au impus şi n-au rezistat prin vreme. În doi-trei ani ele au fost încorporate sub denumirea „Casa Culturală”.
Necesitatea înfiinţării unui teatru popular în limba română, în oraşul Satu Mare, s-a manifestat imediat după îcetarea celui de-al doilea război mondial. În 1945, un grup de tineri sătmăreni entuziaşti „lucrători, studenţi şi intelectuali” au pus bazele unei trupe de amatori, numită Zorile. Aceşti diletanţi „au reuşit să entuziasmeze, să încălzească sufletele dornice de satisfacţii estetice, spirituale”.
Primele spectacole, au fost organizate sub auspiciile sindicatelor şi ale autorităţilor locale, bucurându-se de răsunătoare succese. „Ziarul Szabad elet (Viaţa liberă) din 16 ianuarie 1947 reflectă în Oglinda sa succesul repurtat de spectacolul de revistă Fu-Fu-Melody (povestea fumatului) reprezentată în sala Teatrului popular, sub patronajul Sindicatului C.F.R. Satu Mare”.
În luna octombrie 1946, un mare număr de cetăţeni români (de toate profesiile) din oraşul Satu Mare, „din proprie iniţiativă”, în şedinţă publică, au constituit „Asociaţia română pentru cultură şi artă Satu Mare”. Aceasta avea drept scop să dezvolte şi să răspândească cultura şi arta în ţinuturile maramureşene şi să militeze pentru înfiinţarea unui teatru românesc la Satu Mare.
Asociaţia a realizat un repertoriu comun de spectacole cu Teatrul de Vest Oradea, cu aprobarea Direcţiei Generale a Teatrelor din Bucureşti (N. D. Cocea şi Al. Kiriţescu), „…aflat atunci sub conducerea lui Ştefan Iordănescu şi Tanţi Roney, colectivul de actori fiind adus în plenul său la Satu Mare, după fiecare premieră pe care o juca la Oradea sub afişul: „Teatrul de Vest Oradea-Satu-Mare”. Primul spectacol inaugural a avut loc în ziua de 8 decembrie 1946; succesul a fost deplin”.
Această colaborare a durat până în 16 mai 1947, dată la care, pentru a grăbi înfiinţarea teatrului românesc permanent la Satu Mare, „asociaţia noastră, în adunarea generală şi-a schimbat vechea denumire”, cu alta nouă: „Asociaţia pentru cultură teatru şi artă Constantin Nottara Satu-Mare”.
S-au deschis liste de subscripţie pentru strângerea fondurilor necesare la înfiinţarea „Teatrului românesc”, care va activa în Ardealul de Nord (judeţul Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa, Someş), prin semnătura prefectului Judeţului Satu Mare, Dr. Mihai Şuta.
Au urmărit în acest sens trei obiective principale: „…asigurarea fondurilor necesare pentru salariile actorilor şi pentru buna funcţionare a teatrului, ştiut fiind că porneam de la zero şi nu eram încadraţi în bugetul statului; recrutarea de actori din Bucureşti şi angajarea lor pentru Satu-Mare; aducerea şi instalarea actorilor la Satu-Mare (fiind vorba de 15-20 actori cu familiile lor)”.
Toate cele trei obiective, deşi destul de dificile, au fost realizate.
Pe baza autorizaţiei de funcţionare emisă de Direcţia Generală a Teatrelor, la data de 6 decembrie 1947, Teatrul românesc Constantin Nottara a deschis stagiunea cu piesa ”Păianjenul” de A. D. Herz, în prezenţa directorului general al teatrelor, Alexandru Kiriţescu.
Teatrul românesc a funcţionat sub patronajul Asociaţiei Culturale „Constantin Nottara” şi a fost subvenţionat de către Prefectura judeţului Satu Mare până în luna iunie 1948, dată la care a fost scos de sub patronajul acestei asociaţii culturale. A mai funcţionat o perioadă sub patronajul Sindicatului C.F.R.
Pentru a ne da seama de aspectul valoric al trupei şi al pieselor jucate pe scena sătmăreană e suficient să amintim faptul că printre actorii angajaţi permanent aici se aflau: Geo Barton, Elena Bodi-Mihuţ, Ştefan Iordănescu, Virgil Fătu, Iancu Economu, iar ca actori invitaţi să joace pe scena teatrului sătmărean, întâlnim actori precum George Vraca, Grigore Vasiliu Birlic, Dina Cocea, Marcel Anghelescu, Florin Scărlătescu, Lucia Stănescu, Gheorghe Radu, Marieta Deculescu, Elena Grumaz, Ion Dacian, Sily Popescu, N. Stroe, Nae Roman, Virginia Romanovschi şi alţii.
Acest teatru a funcţionat până în anul 1948, când a trebuit să-şi înceteze activitatea, urmând a intra în vigoare noul sistem de organizare a teatrelor de stat, din care unul românesc şi-a deschis porţile la Baia Mare, în 1952. Actorii au plecat din Satu Mare, încadrându-se la noile teatre de stat. Teatrul românesc „Constantin Nottara” a avut o existenţă scurtă, însă în acest timp „a desfăşurat o bogată activitate de culturalizare în întreg Nordul Ardealului, având sprijinul total al maselor largi de spectatori”.
Între anii 1948-1956, Satu Mare nu are trupă profesionistă stabilă.
În 1956 este transferată de la Baia Mare la Satu Mare, secţia maghiară a Teatrului de Stat.
Prima referire la clădirea teatrului din Satu Mare se face în ziarul Pentru Socialism, din 15 ianuarie 1957. Secţia maghiară a Teatrului de Stat din Baia Mare instalată în clădirea vechiului teatru – renovată şi înzestrată cu toate cele necesare – a devenit o importantă instituţie culturală a regiunii, iar la 1 aprilie 1957, această secție se rupe de Teatrul din Baia Mare, devenind Teatrul Maghiar de Stat din Satu Mare.
Începând cu anul 1967, şi continuând cu 1968, în ziarul local Drapelul roşu au apărut articole referitoare la necesitatea reînfiinţării unui teatru românesc la Satu Mare. Se scria despre activitatea echipelor de teatru de amatori şi mai ales despre Şcoala Populară de Artă şi spectacolele de teatru în limba română jucate pe scena Teatrului de Stat.
Au continuat micile stagiuni ale Teatrului de Stat din Baia Mare la Satu Mare, până în luna septembrie 1968, când prin H.C.M. nr. 64 din 1968, urmată de Decizia nr. 633 a Comitetul executiv al Consiliului Popular Judeţean Satu Mare din 29 octombrie 1968, ia fiinţă instituţia de cultură care de atunci încolo, s-a numit Teatrul de Nord, cu două secţii: română şi maghiară.
Proaspăt înfiinţata secţie română a teatrului sătmărean îşi deschide prima stagiune la 24 ianuarie 1969, cu piesa ”Haiducii” de Victor Eftimiu, în regia lui Mihai Raicu, scenografia Olga Muţiu, în prezenţa autorului.
Membrii fondatori ai secţiei române au fost: Dumitru Anghel (actor), Ioan Anghel (actor), Ştefan Mentzel (actor), Alexandru Mitea (actor), Ruxandra Nicolau (actor), Ludmila Petrov (actor), Florin Predună (actor), Valeriu Săndulescu (actor), Viorica Suciu (actor), Ion Tifor (actor), Lili Urseanu (actor), Mihai Raicu (regizor), Olga Muţiu (pictor scenograf), George Astaloş (secretar literar), Constantin Enache (secretar literar), George Albu (regizor tehnic), Deda Graur (regizor tehnic), Laurian Jivan (sufleur), Cristian Dan, (copil de trupă).
Teatrul de Nord Satu Mare funcţionează din anul 1968 cu două secţii artistice (secţia română şi secţia maghiară) care cuprind personalul artistic şi tehnic de scenă, un sector de producţie format din ateliere (croitorie femei, croitorie bărbaţi, lăcătuşerie, tâmplărie, pictură, tapiţerie), un serviciu administrativ şi unul economic.
Monument cu caracter de unicitate din patrimoniul istoric şi cultural al municipiului Satu Mare, clădirea Teatrului de Nord a fost construită între 1889 şi 1892 în stil neoclasic şi este deopotrivă un simbol arhi-tectural, cât şi unul al multiculturalităţii acestor meleaguri.
Manifestările culturale adiacente spectacolelor de teatru se bucură de prezenţa dramaturgilor, criticilor teatrali, invitaţi de peste hotare şi a unor actori de excepţie. “Săptămâna teatrală sătmăreană”, “Arta actorului contemporan în dialog direct cu publicul” sau “Gala spectacolelor de teatru pentru tineret”, începând cu 1992, cele 7 ediţii ale inovatorului Festival Internaţional “Teatru Imagine”, Săptămâna Festivalului Internaţional de Teatru „ATELIER” (în colaborare cu Teatrul Municipal Baia Mare, 9-18 iunie 2006), din 2007, Festivalul Multicultural Internaţional „FĂRĂ BARIERE” și, începând cu 2017, Festivalul Internațional Multicultural de Teatru – TRANZIT FESzT, au făcut ca teatrul sătmărean să intre în circuitul artistic naţional şi internaţional. Toate aceste manifestări s-au bucurat de participări artistice dintre cele mai marcante, de un aflux de public deosebit şi simpatie din partea acestuia.
Cei 50 de ani de teatru ai secţiei române sunt semnul maturităţii în fapt şi în concept, personalităţile pentru care scena Teatrului de Nord a fost martora talentului şi dăruirii au adus sătmărenilor un loc stabil şi onorant în perimetrul artei teatrale româneşti. Repertoriul teatrului este unul echilibrat, reuşind să acopere toate categoriile de public, pe afişul stagiunii găsindu-se mereu titluri care se adresează în mod concret adolescenţilor – o parte semnificativă a publicului constant. Numărul în creştere al vizitatorilor teatrului ne recomandă ca pe o instituţie de succes, acceptată şi apreciată de spectatorii de toate vârstele.
(fragmente din ”Monografia judeţului Satu Mare” – coordonatori: Doru Radosav și Claudiu Porumbăceanu, 2016)
