Meniu Zile și Nopți

Muzeul de Istorie Suceava

Comentarii Muzeul de Istorie Suceava Share Muzeul de Istorie Suceava

Muzeul are 27 de săli.

Sala I

Sunt expuse descoperiri aparținând Paleoliticului, Neoliticului, Eneoliticului, Perioadei de tranziție spre epoca bronzului precum și din Europa bronzului. Printre obiectele care se regăsesc aici se numără: răzuitoare, vârfuri, străpungătoare, lame-cuțit, cioplitoare, racloare bifaciale, vase de ceramică, unelte din piatră, unelte din os, greutăți de lut, râșnițe și topoare perforate.

Sala II – Epoca Bronzului și prima epocă a fierului

Reprezintă perioada de formare și de afirmare a popularității tracice. O hartă cu cele mai importante descoperiri din spațiul carpato – dunărean atestă cristalizarea și afirmarea civilizației trace. În aceeași sală sunt expuse topoare de bronz de tip ”celt”, sabie de bronz, brățări și oglindă din bronz, care atestă faptul că în prima epocă a fierului continuă să se dezvolte metalurgia bronzului.

Sala III

Se evidențiază deosebitul progres al civilizației dacice care a beneficiat, într-o primă etapă, de influențe grecești și tracice, iar apoi de influențe romane. Această periodă este caracterizată prin dezvoltarea metalurgiei fierului, adoptarea roții olarului și folosirea pe scară largă a monedei, prin formarea unor puternice uniuni de triburi, construirea de cetăți precum și apariția unui nou stil în artă.

Sala IV – Cultura materială geto-dacă de la sfârșitul epocii fierului

Sunt expuse obiecte de metal – unelte, piese de harnașamentși armament, ceramică – vasul fructieră, lucrat la roată, cățuia dacică, lucrată cu mâna, alături de imagini ale cetății Petrodava, fragmente ale unor scriitori antici. O hartă întocmită după cea a geologului Ptolemeu, prezintă principalele centre economice și poltico – administrative.

Sala V

În această sală sunt reliefate două etape importante: ofensiva română îndreptată spre cucerirea Daciei și dezvoltarea socială – economică a Daciei în cadrul Imperiului Roman. Într-un spațiu dominat de reproduceri după scene de pe Columna lui Traian, de steagul dacic, de efigiile lui Decebal și Traian, la care se adaugă texte antice ce ne descriu eroismul dacilor în apărarea pământuluistrăbun, vizitatorul își poate forma o viziune de ansamblu privind expansiunea imperiului Roman și amploarea războaielor din 101-102 și 105-106.

Sala VI

Următoarea temă prezentată în expoziție este continuarea populației daco-romane și procesul etnogenezei poporului român. Sunt expuse materiale aparținând etapelor culturale Hlincea și Dridu, ceramică lucrată la roată și decorată cu benzi și linii vălurite. Monedele bizantine și unele obiecte de cult dovedesc că populația românească era creștină și avea legături intense cu romanitatea din sudul Dunării.

Sala VII

Sala redă situația spațiului carpato-dunărean în secolele X-XI, prezentând momentul formării statelor feudale românești. Legăturile cu sudul Dunării continuă și la începutul celui de-al doilea mileniu, după cum o dovedesc prezența foștilor anonimi emiși de împărații bizantini în secolele X-XII, de asemenea brățările de sticlă și crucile relicvar, tot de factură bizantină. Sunt prezentate evenimente deosebite din primele decenii ale statului feudal Moldova: document emis de Roman voievod, în anul 1393, în care domnul se intitula singur stăpânitor al Țării Moldovei de la munte până la mare.

Sala VIII

Un loc central în expoziție îl ocupă prezentarea orașului Suceava ca reședință domnească, centru important al vieții economice, politice și religioase din timpul lui Petru I Mușat (1375-1391). Sunt expuse (în facsimil) documentul prin care Suceava apare pentru prima dată atestată dcumentar – 10 Februarie 1388 și cele de la 1387, dat la Lvov, când între Petru I și regele Poloniei Vladislav Iagello s-a încheiat un tratat de alianță.Ceramica decorativă de lux este reprezentată în expoziție prin numeroase plăci de perete și cahle de sobă, ajurate și cu decor geometric sau compozit.

Sala IX

Începând cu această sală este prezentată domnia lui Ștefan cel Mare în timpul căruia Moldova cunoaște o strălucirea fără precedent, fapt ce va rămâne viu în mintea contemporanilor și a urmașilor săi. Înflorirea economică este ilustrată și prin intensa circulație monetară, fiind expuse monede emise de Ștefan cel Mare, o serie de tezaure descoperite la Suceava, greutăți de cântar și sigilii de garantare a mărfii.

Sala X

În această sală sunt prezentate planurile a patru dintre multele bătăli purtate de Ștefan: Baia, Vaslui, Valea Albă, Codrii Cosminului, o copie după fresca mănăstirii Moldovița, facsimile după documente cuprinzând tratate de alianță, citate din cronicari și oameni politici străini. Printre piesele originale expuse se află ghiulele din piatră și metel, vârfuri de sulițe și săgeți, o țeavă de tun descoperită în cetatea de pământ de la Bîrlad, precum și o piatră de mormânt a unui meșter făuritor de arcuri, de la 1513 din Suceava, a unui anumit Petrus.

Sala XI

Aici sunt expuse piese de harnașament, cămăși de zale, o sabie dreaptă cu gardă cruciformă și o sabie curbă, cahle de sobă ce redau imagini de epocă (cavaleri de luptă). Sunt expuse și materiale complementare, menite să înfățișeze lupta moldovenilor: macheta Cetății de Scaun, stema de piatră a Moldovei din 1477, fotocopia celor a steagului lui Ștefan cel Mare, harta bătăliilor purtate de Ștefan cel Mare, contribuind la înțelegerea efortului Moldovei pentru menținerea independenței.

Sala XII – Sala Tronului

Acreditarea ideii de sporire și diversificare a formelor și mijloacelor de realizare expozițională, în vederea evitării șabloanelor, a suprapunerilor, pentru evitarea monotoniei și obținerea unor note specifice, originale, menite să particularizeze distinct expoziția, a condus la reconstruirea Sălii Sfatului Domnesc din timpul lui Ștefan cel Mare. Aceste statui au fost confecționate de către doi artiști plastici la București, Elena și Rădulescu Gir, în anul 1980, o dată cu deschiderea expoziției de bază a Muzeului.

Sala XIII

Această sală este dedicată ilustrării arhitecturii și artei din epoca lui Ștefan cel Mare și a urmașilor săi. Arhitectura este reprezentată în perioada de maximă înflorire atingând apogeul prin înghegarea stilului arhitectural moldovenesc. În vitrine sunt expuse elemente de decorații monumentale: discuri și butoni smălțuiâi. Dintre obiectele expuse se remarcă piesele din necropole de la Suceava: nasturi, copci, inele, cercei.

Sala XIV

Secolul XVI a însemnat o tat mai accentuată prezență otomană în țările române, mai ales după ce regatul Ungariei este transformat în pașatlâc, după lupta de la Mohasc (1526). O pagină glorioasă de luptă împotriva dominației otomane a marcat-o Ioan Vodă (1572 – 1574), moment ce a fost surprins în expoziție prin înfățisarea planului de bătălie de la Jiliște (1574), a efigiei domnitorului și a unor piese de luptă.

Sala XV

Sala prezintă situația țărilor române în sec. XVIII-lea, prin prezentarea acțiunilor politice, diplomatice și militare ale unor domnitori, printre care: Constantin Brîncoveanu (1688-1714), Dimitrie Cantemir (1710-1711), ale căror portrete sunt expuse, alături de arme (vârf de lance, iatagane, pușcă cu cremene, pistoale), planul bătăliei de la Stănilești (1711), extase din tratatul de la Luck (13 aprilie 1711), materiale încercând să ilustreze lupta dusă de moldoveni împortiva dominației otomane. Sunt expuse obiecte de origine orientală, unelte, vechi piese etnografice.

Sala XVI

Din această sală este prezentată lupta românilor bucovineni pentru păstrarea ființei lor naționale. Principalele momente ale revoluției de la 1848 sunt ilustrate prin documente, fotografii ale participanților. Tot în acest spațiu este marcat momentul Unirii Principatelor din 1859, prin expunerea unor piese de mare valoare muzeologică.

Sala XVII

Aceasta sală surprinde un moment important, fiind dedicată proclamării independenței de stat a României. Evenimentul este prezentat gradat, accentuându-se solidaritatea românilor bucovineni, surprinsă în numeroase imagini, care s-a manifestat prin acțiunile întreprinse în orașele unde au ființat comitete de ajutorare a armatei române. Cei aproape 30 de ani până la izbucnirea primului război mondial s-au scurs în confruntări generate și dominate de setea de putere a partidelor. Cu ajutorul fotografiilor, hărților, uniformelor, armelor, steagurilor unor unități militare, aspecte generale ale frontului de la Mărăști, Mărășești, Oituz, al planurilor bătălilor de pe acest front, al decorațiunilor ce au aparținut generalului Iacob Zadik, scrisori pe coji de mesteacăn, este reconstituită situația participării românești în primu război mondial.

Sala XIX

Sala este dedicată integrării Bucovinei la România Mare, din punct de vedere administrativ, economic, politic, cultural, fiind subliniată dezvoltarea acestui teritoriu. Este prezentată viața politică din Bucovina în contextul general al vieții politice românești prin intermediul colajeleor de presă, al fotografiilor unor oameni politici bucovineni, deputați în Parlamentul României, fapt facilitat și de apariția în această perioadă a pluripartidismului.

Detalii loc

Telefon

0230216439

Orar

Ma-D: 09:00-17:00

Adresa

Strada Ștefan cel Mare 33, Suceava 720003, România

Email

-

Social media

-

Delivery

-

Harta

Galerie imagini

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share

Caută