Şcoala Gusti şi capcanele ideologice ale sociologiei interbelice | Fundația Calea Victoriei @ Casa General Henri Cihoschi
Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de luni, în intervalul 19:00-21:00.
Date desfăşurare curs: 20, 27 aprilie, 4 şi 11 mai.
***Vârsta minimă de participare: 18 ani.
Şcoala Gusti şi capcanele ideologice ale sociologiei interbelice. Elitele culturale între carlism, legionarism şi socialism
Vă invităm la un curs despre una dintre cele mai fascinante şi controversate epoci ale culturii române: perioada interbelică, privită prin destinul intelectual şi politic al Şcolii Sociologice fondate de profesorul Dimitrie Gusti. Cursul propune o lectură critică a interbelicului, dincolo de mitizări nostalgice şi analizează relaţia dintre cercetarea sociologică şi ideologiile politice care au sedus intelectualii interbelici. Vom urmări modul în care un proiect ştiinţific ambiţios — monografia satului românesc, sociologia naţiunii, Sociologia Militans — s-a intersectat cu marile curente ideologice ale vremii: socialismul, carlismul autoritar şi legionarismul.
Într-o perioadă marcată de crize economice, contestarea democraţiei şi ascensiunea extremismelor, membrii Şcolii Gusti nu au fost doar cercetători sociali, ci şi actori implicaţi în proiecte culturale şi uneori politice. Cursul discută aceste opţiuni fără judecăţi moralizatoare, dar cu instrumente de analiză sociologică, istorică şi de comunicare politică.
Pornind de la această experienţă istorică, cursul propune şi o reflecţie asupra prezentului: de ce elitele ştiinţifice şi culturale sunt vulnerabile la radicalism şi soluţii autoritare? Ce lecţii oferă interbelicul pentru epoca polarizării şi a platformelor digitale?
Cursul este recomandat celor interesaţi de istorie culturală, sociologie, comunicare politică, ştiinţe politice, istoria ideilor, dar şi publicului larg curios să înţeleagă mai bine dinamica dintre cultură, sociologie şi politică.
Ce vom explora la acest curs?
Cum s-a format Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi ce proiect de modernizare a propus profesorul Dimitrie Gusti după 1918
De ce cercetarea socială a fost legată de proiecte de reformă naţională
Cum au ajuns unii tineri intelectuali din Şcoala Gusti să oscileze între stânga şi dreapta radicală în anii ’30
Cum se explică atracţia elitelor pentru soluţii radicale şi autoritarism în perioade de criză
Ce asemănări există între „rinocerizarea” interbelică, polarizarea şi radicalizarea din era digitală
Structura cursului
Şedinţa 1. Şcoala Gusti: ştiinţă, reformă socială şi proiect naţional
Sistemul „Sociologie–Politică–Etică” al lui Dimitrie Gusti
Monografia ca utopie sau proiect de cunoaştere şi modernizare a satului: Henri H. Stahl şi reflecţia critică asupra monografiei
Institutul Social Român şi infrastructura cercetării gustiene
Intelectualul ca expert şi consilier al statului: Anton Golopenţia: sociologie, geopolitică şi destin intelectual frânt
Relaţia dintre ştiinţă şi putere în România interbelică şi astăzi
Şedinţa 2. Capcanele politice ale sociologiei: între angajament politic şi cercetare socială
Criza democraţiei în anii ’30 şi radicalizarea tineretului universitar
Dimitrie Gusti şi apropierea de proiectul carlist al „Monarhiei sociale”
Serviciul Social, ingineria socială şi propaganda culturală regală
Intelectualii între autonomie şi dependenţă de putere
Sociologul ca expert, tehnocrat sau promotor al „acţiunii culturale” regale
Şedinţa 3. Grupări, competiţii şi rupturi în interiorul Şcolii gustiene
Diversitatea orientărilor politice în rândul monografiştilor
Tineri gustişti atraşi de stânga extremă, de dreapta legionară şi de autoritarism: deriva lui Traian Herseni de la stânga la dreapta radicală
Biografii intelectuale în contexte de criză: Intelectualii gustişti între autonomie universitară, dezvoltare comunitară şi Serviciu Cultural Regal
Rivalităţi şi conflicte în interiorul Şcolii Gusti: Grupul Rânduiala (Bernea, Amzăr, Ionică, Samarineanu)
„Generaţia tânără” ca nou actor politic în interbelic
Şedinţa 4. Asociaţii culturale şi tentaţia radicalismului: de la Criterion la capcana autoritarismului
Asociaţiile culturale interbelice ca spaţii de dezbatere culturală şi ideologică:
Gruparea Criterion: Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu
Cercul modernist-sincronist (E. Lovinescu) Sburătorul vs. Gruparea autohtonistă tradiţionalist-ortodoxistă (Nichifor Crainic) în jurul revistei Gândirea
Revista Fundaţiilor Regale ca instrument de legitimare culturală a carlismului
Intelectualii între dialog democratic, tentaţia autoritarismului şi fascinaţia totalitarismului
Lecţiile interbelicului şi paralele cu prezentul: elite culturale, polarizare şi radicalizare
Cui i se adresează cursul?
celor pasionaţi de istorie, sociologie şi comunicare
studenţilor şi absolvenţilor de ştiinţe sociale şi umaniste
celor interesaţi de relaţia dintre cultură şi politică
publicului care doreşte o înţelegere critică a democraţiei interbelice, dincolo de clişee
celor preocupaţi de actualitatea tentaţiilor ideologice interbelice: radicalizare, autoritarism, extremism
Cost 450 de lei (total pentru 4 întâlniri)
Vrei să fii la curent cu cele mai noi Evenimente, Filme și Festivaluri din România ?
- Calendar Evenimente din România
- Calendar Evenimente din București
- Program Filme București
- Calendar Festivaluri Romania
